Ce s-a întâmplat cu criptomonedele după izbucnirea războiului din Ucraina. Analiză XTB

01 Apr. 2022, 10:29
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
01 Apr. 2022, 10:29 // Au Bani //  MD Bani

Începutul de an nu a fost foarte bun pentru criptomonede, prețurile scăzând în cea mai mare parte a timpului, pe fondul temerilor generale care au afectat sentimentul investitorilor.

Marile temeri au fost creșterea ratelor de dobândă ale Fed și războiul din Ucraina, iar în acest context, Bitcoin a scăzut cu aproximativ 20%, arată o analiză realizată de Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România. Însă la sfârșitul lunii martie, piața globală de criptomonede s-a aflat în zona verde. Conform datelor oferite de CoinMarketCap, valoarea globală a pieței se ridica la 2.145 de miliarde de dolari la final de martie, scrie Wall-street.ro.

Cum a evoluat prețul Bitcoin în ultima perioadă și cum afectează celelalte criptomonede

Astfel, prețul Bitcoin a mai scăzut ușor, dar a reușit să se mențină deasupra pragului de 47.000 de dolari pentru a treia zi consecutivă. O perioadă de pauză este normală, după ce cotația monedei a crescut cu peste 28% în ultimele 16 zile. Bitcoin este important deoarece e considerat un etalon pentru performanța întregii piețe și restul monedelor digitale tind să îi urmeze performanțele.

Conform unui studiu al Federal Reserve Bank of Chicago, prețurile criptomonedelor tind să se miște într-o direcție similară și rămân sensibile la șocuri în ansamblu, având în vedere că piața este foarte interconectată.

Investitorii, tot mai atrași de criptomonedele noi

Totuși, criptomonedele nu mai prezintă un subiect atât de „popular” precum era la sfârșitul anului trecut, când Bitcoin a atins un maxim istoric la aproximativ 69 de mii de dolari. Care este diferența dintre proiectele din spatele monedelor de atunci față de cele din prezent? Niciuna semnificativ negativă, din contră, multe echipe din spatele unor proiecte importante au lucrat la actualizări menite să îmbunătățească proiectele, arată analiza XTB. Iar investitorii sunt tot mai atrași de monede digitale noi precum: Avalanche, Kusama, Moonbeam, Polygon, MATIC, Solana sau LUNA.

Chiar dacă Bitcoin și Ethereum continuă să reprezinte două alegeri foarte populare pentru investitori, cele două proiecte au tins să nu mai ofere niveluri de randament la fel de ridicate, pe măsură ce tot mai mulți investitori instituționali mari au intrat pe aceste două piețe, majorând intervalul de timp de deținere al investițiilor și făcând din cele două active considerate mai ”mainstream”. În acest sens, proiecte noi, dar care sunt solide, pot oferi performanțe suplimentare și se poate dovedi mai accesibile având în vedere prețurile mai mici.

21 Oct. 2026, 15:59
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 15:59 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Piața valutară din Republica Moldova a trecut în septembrie de la un excedent la un deficit al ofertei nete de valută din partea populației în raport cu cererea companiilor. Agenții economici au cumpărat net valută în echivalentul a 409 milioane de euro, cu 15,5% mai mult decât în august, în timp ce oferta netă din partea persoanelor fizice a crescut cu doar 2%, până la 398,4 milioane de euro. Diferența de 10,6 milioane de euro marchează inversarea situației din luna precedentă, când populația acoperea integral necesarul valutar al întreprinderilor.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, gradul de acoperire a cererii nete de valută a agenților economici prin oferta netă a persoanelor fizice a coborât de la 110,3% în august la 97,4% în septembrie, o diminuare de 12,9 puncte procentuale.

Cu alte cuvinte, dacă în august oferta netă din partea populației depășea cererea companiilor cu 36,4 milioane de euro, în septembrie aceasta a fost cu 10,6 milioane de euro mai mică decât necesarul net de valută al agenților economici.

Schimbarea a fost determinată în principal de accelerarea cumpărărilor de valută din partea companiilor. Într-o singură lună, cererea netă a acestora a crescut cu 54,9 milioane de euro, de la 354,1 milioane la 409 milioane de euro. În aceeași perioadă, oferta netă a populației a avansat cu numai 7,9 milioane de euro.

Evoluția indică o creștere a necesarului de valută al întreprinderilor, care poate fi asociată cu plățile pentru importuri și alte obligații externe. Totuși, datele BNM nu precizează în ce măsură majorarea cererii a fost determinată de fiecare dintre acești factori.

În pofida acestei schimbări, Banca Națională nu a efectuat intervenții pe piața valutară locală în septembrie. Situația contrastează cu luna august, când instituția cumpărase net 19 milioane de euro de pe piața interbancară.

Presiunile asupra pieței valutare s-au reflectat și într-o ușoară depreciere a leului față de moneda unică europeană. Cursul mediu a crescut de la 20,0541 lei pentru un euro în august la 20,1034 lei în septembrie, ceea ce înseamnă o depreciere a monedei naționale de aproximativ 0,25%.

Datele pentru primele nouă luni ale anului arată însă o situație mai echilibrată decât în 2025. Oferta netă de valută din partea persoanelor fizice a ajuns la 2,82 miliarde de euro, în creștere cu 464,1 milioane de euro, sau 19,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În același timp, cererea netă a companiilor a totalizat 2,959 miliarde de euro, cu 137,7 milioane de euro mai mult decât în ianuarie–septembrie 2025, echivalentul unei creșteri de 4,9%.

Astfel, diferența dintre cererea netă a companiilor și oferta netă a populației s-a redus de la 465,4 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la numai 139 milioane de euro în perioada similară din 2026. Este o diminuare de aproximativ 70% a acestui decalaj.

În consecință, gradul cumulat de acoperire a cererii valutare a crescut de la 83,5% la 95,3%, ceea ce indică o îmbunătățire substanțială a echilibrului dintre fluxurile nete de valută ale populației și necesarul agenților economici.

O altă evoluție se observă în structura valutelor tranzacționate de populație. Euro continuă să domine, cu o pondere de 66,2% în oferta netă, însă aceasta s-a redus față de 69,1% în august. În schimb, ponderea dolarului american a urcat de la 24,4% la 28,4%.

În valori absolute, oferta netă de dolari, exprimată în echivalent euro, a crescut de la 95,2 milioane la 113,1 milioane de euro, în timp ce oferta netă de monedă europeană a coborât de la 269,7 milioane la 263,8 milioane de euro.