Cu toate acestea, Putin comite unele dintre aceleaşi greşeli care au dus la eşecul invaziei Germaniei din 1941 asupra URSS – în timp ce foloseşte „trucuri şi tactici asemănătoare cu cele ale lui Hitler” pentru a-şi justifica brutalitatea, spun istoricii militari şi cercetătorii.

Aceasta este ironia din spatele deciziei lui Putin de a invada Ucraina, care a devenit clară pe măsură ce războiul intră în a doua lună: liderul rus, care se prezintă ca un cercetător al istoriei, se clatină pentru că nu a acordat suficientă atenţie lecţiilor „Marelui Război Patriotic” pe care îl venerează.

Există, bineînţeles, diferenţe semnificative între actualul război din Ucraina şi confruntarea dintre Germania nazistă şi Uniunea Sovietică.

Maşina de război nazistă era formidabilă, agilă şi bine antrenată. Wehrmachtul a ucis şi rănit 150.000 de soldaţi ai Armatei Roşii în prima săptămână a invaziei lor din iunie 1941. Au cucerit vaste porţiuni de teritoriu şi, într-o singură „mega-încercuire”, au prins în capcană patru armate sovietice, capturând 700.000 de prizonieri de război.

Şi nu există nicio echivalenţă morală între Iosif Stalin, dictatorul sovietic, şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Stalin a fost un sociopat care a înfometat milioane de ucraineni până la moarte şi şi-a ucis rivalii politici. Zelenski este un lider ales în mod democratic, care a mobilizat ucrainenii şi a inspirat întreaga lume cu demonstraţiile sale evidente de curaj şi cu apărarea elocventă a democraţiei.

Dar dacă privim mai atent la luptele lui Putin în Ucraina, apar paralele ironice. Istoricii militari spun că Putin urmează manualul lui Hitler în cel puţin trei domenii.

Putin a uitat o regulă de bază a războiului

Tancul a stârnit de mult timp teamă în trupele inamice. Când britanicii au introdus primele tancuri în timpul Primului Război Mondial, soldaţii au fugit îngroziţi.

Ucraina, însă, a devenit un „cimitir pentru tancurile ruseşti”. Soldaţii ucraineni folosesc orice, de la drone la lansatoare Javelin pentru a distruge convoaiele de tancuri.

Dar tancurile ruseşti au fost blocate dintr-un alt motiv surprinzător: lipsa de combustibil. Lipsa de combustibil face parte dintr-o problemă mai mare. Armata rusă, odată lăudată, s-a împotmolit în Ucraina nu doar din cauza rezistenţei acerbe, ci şi din cauza unui lucru mai prozaic: logistica.

Putin s-a luptat pentru a-şi hrăni, alimenta şi echipa armata. Au existat rapoarte despre trupele ruse care au jefuit bănci şi supermarketuri, despre tancuri care au rămas fără combustibil şi despre soldaţi care au folosit forme de comunicare militară care nu corespund standardelor – cum ar fi smartphone-urile – care au contribuit la moartea, conform forţelor ucrinene, a cel puţin şapte generali ruşi.

„Dovezile sugerează că Putin a crezut că ar putea obţine o victorie rapidă prin desfăşurarea de forţe speciale şi unităţi aeropurtate”, spune Ian Ona Johnson, profesor de istorie militară la Universitatea Notre Dame. „Aşa că, atunci când a fost nevoit să treacă la un război mult mai tradiţional, implicând în esenţă cea mai mare parte a armatei ruse de-a lungul graniţei ucrainene, nu a fost pregătit logistic.”

Planificarea logistică deficitară a jucat, de asemenea, un rol critic în înfrângerea Germaniei naziste pe frontul de est, unde Hitler se aştepta la o victorie rapidă.

Armata germană nu a reuşit să stabilească suficiente linii de aprovizionare pentru distanţele mari şi terenul dur al Uniunii Sovietice. Tancurile germane au rămas fără combustibil. Consecinţele acestei planificări logistice deficitare aveau să se dovedească fatale atunci când a lovit iarna rusă. Hitler nu şi-a echipat mulţi dintre soldaţi cu îmbrăcăminte de iarnă, deoarece credea că armata sovietică era inferioară. Soldaţii germani au fost forţaţi să lupte la temperaturi de îngheţ în timp ce erau încă îmbrăcaţi în uniformele de vară, unii folosind ziare şi paie pentru a se proteja de frig.

„Acest lucru s-a dovedit a fi devastator atunci când s-a instalat o iarnă rusă deosebit de brutală”, spune Johnson. „Ceva de genul 250.000 de soldaţi germani au suferit în cele din urmă răni cauzate de degerături sau au murit din cauza frigului în acea iarnă din cauza problemelor logistice”.

Armata germană a ajuns la cel mai scăzut nivel în bătălia de la Stalingrad, considerată punctul de cotitură al celui de-al Doilea Război Mondial. Acolo, soldaţii germani slab echipaţi au fost nevoiţi să mănânce cai, câini şi şobolani pentru a supravieţui iernii.

Scara luptelor din Ucraina de astăzi nu se apropie de cea a Frontului de Est, dar lecţia celor două războaie poate fi rezumată într-o maximă militară atribuită generalului Omar Bradley, un general american din timpul celui de-al Doilea Război Mondial: „Amatorii vorbesc despre strategie. Profesioniştii vorbesc despre logistică”.

Putin şi-a înstrăinat potenţialii aliaţi

Într-un război deja plin de imagini sfâşietoare, o fotografie poate fi cea mai rea. Este o fotografie obsedantă a unei femei ucrainene însărcinată, în haine rupte, care este transportată pe o targă. Femeia este conştientă, cu mâna aşezată protector peste pântecele gol, care este pătat cu sânge. Atât ea, cât şi copilul ei vor muri mai târziu din cauza rănilor suferite. Autorităţile ucrainene spun că femeia se afla într-o maternitate din oraşul asediat Mariupol când a fost bombardată de artileria rusă.

Imaginea a subliniat ceea ce unii comentatori spun acum că este abordarea standard a lui Putin în ceea ce priveşte războiul: ucide fără discernământ civili pentru a înfrânge voinţa poporului ucrainean.

Armata rusă a fost acuzată că a bombardat spitale, centre comerciale, clădiri de apartamente şi un teatru cu cuvântul „copii” scris în limba rusă pe exteriorul clădirii. De asemenea, Rusia a fost acuzată că a încercat să înfometeze un oraş ucrainean prin blocarea ajutorului umanitar.

Cu toate acestea, brutalitatea armatei ruse are efectul opus, a scris Maria Varenikova din Lviv, Ucraina, într-un articol recent pentru New York Times. „Dacă există o emoţie dominantă care stăpâneşte Ucraina în acest moment, aceasta este ura”, a spus Varenikova. „Este o ură profundă şi clocotitoare faţă de preşedintele Vladimir V. Putin, armata şi guvernul său”.

Putin are potenţiali aliaţi în Ucraina. Rusia şi Ucraina sunt două naţiuni slave care împărtăşesc legături religioase şi culturale. Mulţi ucraineni au rude în Rusia şi vorbesc această limbă. Şi, din punct de vedere istoric, a existat o mai mare loialitate faţă de Rusia în partea de est a ţării.

Dar brutalitatea fără discernământ a lui Putin împotriva civililor îi uneşte pe ucraineni într-un mod în care nu au mai fost uniţi până acum. Un comentator a numit ura o „comoară ascunsă” în război, deoarece poate susţine rezistenţa timp de generaţii.

Brutalitatea nediscriminatorie a lui Hitler împotriva civililor sovietici a jucat, de asemenea, un factor crucial în înfrângerea sa.

Hitler avea mulţi potenţiali aliaţi în Uniunea Sovietică. Mulţi sovietici îl dispreţuiau şi se temeau de Stalin, care ucidea în mod obişnuit oponenţii politici, executa liderii militari şi persecuta cetăţenii sovietici. A ucis aproximativ patru milioane de ucraineni prin înfometare în timpul unei perioade infame, cunoscută sub numele de Holodomor.

Acesta este motivul pentru care unii sovietici l-au primit iniţial pe Hitler ca pe un eliberator şi au oferit unor trupe germane cadouri de Crăciun.

Dar tratamentul brutal aplicat de Hitler civililor a înăsprit rapid rezistenţa sovietică. Trupele germane au jefuit şi înfometat oraşele ruseşti până la supunere. Au adunat evreii sovietici şi alte minorităţi, împuşcându-i sau otrăvindu-i în dube mobile de gazare. Propaganda nazistă i-a învăţat pe germani că sovieticii erau în mod generic slavi „mongolizaţi” inferiori, care meritau moartea sau sclavia.

Stalin era atât de urât încât aproximativ un milion de sovietici au servit în armata germană. Brutalitatea lui Hitler a distrus orice şansă pe care o avea de a câştiga simpatizanţi sovietici şi de a slăbi rezistenţa sovietică.

Putin foloseşte un limbaj asemănător cu cel al lui Hitler pentru a justifica războiul

Vara trecută, Putin a publicat un lung eseu intitulat „Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor”, care încerca să explice că există o diviziune artificială între cele două ţări şi că „adevărata suveranitate a Ucrainei este posibilă doar în parteneriat cu Rusia”.

Limbajul folosit de Putin i-a făcut pe unii istorici să tresară. Aceştia au spus că a reluat o parte din retorica folosită de Hitler în „Mein Kampf”, autobiografia şi manifestul politic al dictatorului. Cartea lui Hitler deborda de istorie distorsionată despre măreţia pierdută a Germaniei, conspiraţii globale care subminează puterea Germaniei şi justificări pentru cucerirea unui alt grup de oameni.

„La fel ca Führerul, preşedintele Rusiei deplânge tragedia care s-a abătut asupra patriei sale, un imperiu de odinioară, şi vrea şi el să dea timpul înapoi”, a scris Avi Garfinkel, reporter la Haaretz, un ziar israelian, într-un articol intitulat „Cum evocă agenda lui Putin pentru Ucraina Mein Kampf a lui Hitler”.

Aceasta poate fi una dintre cele mai tulburătoare legături dintre Putin şi Hitler. Unii critici ai lui Putin spun că acesta foloseşte limbajul şi tehnicile de propagandă naziste pentru a justifica invazia Ucrainei. Aceştia au comparat litera „Z” inscripţionată pe tancurile ruseşti cu un simbol folosit de nazişti în lagărele de concentrare. Alţii au comparat un recent miting masiv condus de Putin pe un stadion din Moscova cu scene dintr-un discurs al lui Hitler dintr-un film de propagandă nazist numit „Triumful voinţei”.

Unele dintre cele mai puternice reacţii la retorica lui Putin provin din afirmaţia sa că armata rusă se străduieşte să „denazifice” Ucraina şi că încearcă să protejeze oamenii care au fost „abuzaţi de genocidul regimului de la Kiev”.

Timothy Snyder, o autoritate în istoria Europei Centrale şi a Holocaustului, spune că afirmaţia lui Putin despre „denazificare” este „grotescă”, deoarece încearcă să justifice invadarea unei ţări democratice – condusă de un preşedinte evreu care şi-a pierdut rudele în Holocaust – susţinând că se află acolo pentru a lupta împotriva naziştilor.

Snyder numeşte justificarea lui Putin o variantă a Marii Minciuni a lui Hitler – o tehnică de propagandă nazistă care insistă asupra faptului că, dacă un lider politic repetă suficient de mult un neadevăr colosal, oamenii vor sfârşi prin a-l crede.

„Adolf Hitler a primit un sfat: spune o minciună atât de mare încât oamenii nu vor crede că ai încerca vreodată să-i înşeli la o scară atât de mare”, a scris Snyder într-un eseu intitulat „Trucurile şi tacticile lui Putin în Ucraina, asemănătoare cu cele ale lui Hitler”.

Spunând minciuni potrivit cărora Ucraina este condusă de nazişti hotărâţi să comită un genocid, Putin îşi bate joc de oamenii care au supravieţuit Holocaustului, spune Snyder, autorul cărţii „On Tyranny”.

Cu toate acestea, îmbrăţişarea de către Putin a Marii Minciuni s-ar putea, de asemenea, întoarce împotriva sa. Într-o ţară în care strămoşii multor cetăţeni au pierit în Holocaust, invocarea unei astfel de tragedii istorice pentru a justifica războiul ar putea doar să-i facă pe unii ucraineni mai hotărâţi să îşi apere patria.

Poate că acesta este motivul pentru care unii ucraineni nu-l mai numesc pe Putin preşedintele rus. Ei îl numesc „Noul Hitler”.

Care ar putea fi cea mai mare ironie dintre toate

Ştim care a fost rezultatul invaziei lui Hitler. Uniunea Sovietică a distrus în cele din urmă maşina de război nazistă. Sovieticii, mai mult decât orice altă ţară, au fost responsabili pentru înfrângerea Germaniei naziste. Hitler s-a sinucis în timp ce trupele ruseşti se apropiau de buncărul său din Berlin în 1945.

Se estimează că 26 de milioane de sovietici au murit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Unul dintre ei a fost fratele de doi ani al lui Putin, Viktor, care a murit după ce armata germană a asediat un oraş rusesc, blocând livrarea de alimente şi apă.

Nu ştim cum se va încheia războiul din Ucraina. Putin ar putea învinge. El ar putea diviza naţiunea şi să pună mâna pe resursele bogate în energie din estul Ucrainei şi să-şi consolideze stăpânirea asupra coastelor ţării, spun unii.

Şi ştim că, în război, nicio parte nu are monopolul brutalităţii. Un grup de extremă dreapta cu un istoric de înclinaţii neonaziste a jucat un rol crucial în rezistenţa ucraineană. Soldaţii ucraineni au fost acuzaţi că au împuşcat prizonieri ruşi.

Dar dacă Ucraina îşi păstrează cumva independenţa şi teritoriul, s-ar putea întâmpla ceva care ar putea duce la una dintre cele mai mari ironii.

O victorie ucraineană va fi descrisă ca un alt Mare Război Patriotic. Ucrainenii vor comemora victoria ţării lor cu parade şi monumente. Iar Putin nu va mai fi aclamat ca un lider isteţ şi îndrăzneţ care a restaurat măreţia Rusiei prin manipularea pieselor de şah pe o scenă globală.

El va fi văzut ca un nebun a cărui orgoliu şi brutalitate l-au împins să facă aceleaşi greşeli ca şi dictatorul pe care pretindea că îl dispreţuieşte.