Sancțiunile Occidentului își fac efectul! Rușii „se îneacă” în cărbune

După introducerea sancțiunilor occidentale din cauza războiului din Ucraina, companiile rusești au început să întâmpine dificultăți la exportul de cărbune. Problema a fost discutată, pe 29 martie, la o ședință a Comisiei pentru Energie din cadrul Consiliului de Stat de la Moscova, ale căror protocoale sunt menționate de Kommersant, scrie lenta.ru.

Aprovizionarea cu cărbune nu mai este o prioritate în Est (include liniile ferate Baikal-Amur și Transsiberiana). Prioritate este acordată containerelor de tranzit cu bunuri de larg consum care au pierdut alte direcții.

Minerii s-au plâns că într-o astfel de situație, pe baza costului actual al combustibilului, pierd 600 de dolari din fiecare tonă de cărbune neexportată. În același timp, Rusia câștigă doar 30 de dolari venituri pentru aceeași masă la containerele de tranzit. Companiile au fost rugate să elibereze BAM și Trans-Siberian Railway pentru ele și să reorienteze alte fluxuri de trafic către Kazahstan până la ridicarea restricțiilor de sancțiuni.

O altă sursă din industria containerelor a subliniat că rata exportului de cărbune discreditează Rusia în raport cu China, deoarece încearcă să dezvolte tranzitul terestru și chiar alocă subvenții. Tranzitul de cărbune trece, inclusiv către țările CSI, iar încercarea de a-l limita va însemna o scădere bruscă a exporturilor rusești de servicii logistice și pierderea statutului de țară de tranzit de încredere.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#cărbune tranzit #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.