Gavrilița cu bisturiul pe reforme chemă gasterbaiterii moldoveni acasă: Vrem să fim mai competitivi

06 Apr. 2022, 09:55
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Apr. 2022, 09:55 // Actual //  bani.md

Prim-ministra Natalia Gavrilița s-a întâlnit, la Berlin, cu moldovenii stabiliți în Germania. Discuțiile au vizat provocările cu care se confruntă țara noastră în contextul războiului din Ucraina și acțiunile întreprinse de Guvern pentru atenuarea impactului acestuia asupra dezvoltării Republicii Moldova.

Deși acum trebuie să gestionăm o criză majoră – cea a refugiaților ucraineni, iar anterior am fost loviți și de alte crize, nu uităm să facem reforme acasă pentru a deveni mai competitivi și a aduce oamenii înapoi, în Republica Moldova”, a spus Natalia Gavrilița.

Șefa Executivului s-a referit la eforturile autorităților pentru crearea unor noi oportunități economice și investiționale, menționând că prioritară rămâne susținerea producătorilor din Republica Moldova, oferirea suportului pentru dezvoltarea afacerilor, dar și crearea unor locuri de muncă atractive pentru cetățeni. De asemenea, Guvernul rămâne angajat în procesul de dezvoltare rurală, iar, recent, a fost lansat proiectul „Satul European”, prin intermediul căruia primăriile vor putea accesa fondurile necesare pentru localitățile sale. În acest scop, în bugetul de stat sunt prevăzute circa 800 milioane de lei.

De asemenea, prim-ministra a menționat că Republica Moldova a fost scoasă din izolare, în ceea ce privește politica externă: „Partenerii noștri ne sunt alături și asta se simte prin toate ajutoarele care vin în Republica Moldova și prin finanțarea sporită acordată țării noastre.”

În altă ordine de idei, Natalia Gavrilița a vorbit despre acțiunile întreprinse pentru a asigura condiții decente  cetățenilor din diaspora, menționând semnarea, la Berlin, a declarației privind recunoașterea reciprocă de Republica Moldova și Germania a permiselor de conducere.  Totodată, se lucrează la ieftinirea serviciilor consulare și posibilitatea de transmitere a documentelor prin platforma MDelivery.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

14 Iun. 2026, 08:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Iun. 2026, 08:54 // Actual //  Ursu Victor

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!