După o lună de război, sute de companii occidentale încă mai activează în Rusia

Companiilor le este din ce în ce mai greu să justifice continuarea operațiunilor în Rusia, deoarece imaginile tulburătoare ale morții și disperării se filtrează din Ucraina, iar guvernele occidentale iau măsuri pentru a izola și mai mult Rusia din punct de vedere economic. Gigantul de producție de cipuri Intel este cea mai recentă corporație globală care a oprit afacerile în Rusia, dar sute de companii continuă să activeze în această țară.

Cel puțin 155 de companii au rezistat cererilor de a părăsi sau de a reduce legăturile cu Moscova, în timp ce alte 96 au rețineri din a face noi investiții, relatează Washington Post.

„Nu trebuie să mănânci la McDonald’s pentru a simți impactul închiderii sale”, a spus Aaron Klein, membru senior la Brookings Institution. „Pentru rușii obișnuiți, a vedea companii occidentale de marcă care părăsesc Rusia este un mesaj că riscă să se întoarcă în epoca sovietică a societății”, Jeffrey Sonnenfeld, profesor de la Yale care urmărește investițiile corporative în Rusia.

În anunțarea noilor măsuri de sancționare, Departamentul de Trezorerie Americană a mai declarat că va împiedica băncile americane să proceseze plățile datoriilor rusești în dolari, împingând țara tot mai aproape de faliment. Dacă sancțiunile timpurii au fost menite să rupă legăturile Rusiei cu comunitatea globală de afaceri, cele anunțate miercuri au fost menite să facă acea despărțire permanentă.

Interdicția investițiilor nu este clară pentru multe întreprinderi americane care continuă să opereze fabrici și alte facilități în Rusia.

Koch Industries, care operează o afacere mare de producție de sticlă în Rusia, a suspendat deja noi investiții de capital, dar s-a refuzat să le închidă.

Într-o declarație trimisă miercuri prin e-mail, purtătorul de cuvânt al companiei, David Dziok, a declarat că Koch va „respecta toate sancțiunile, legile și reglementările aplicabile” în ceea ce privește operațiunile sale și că „va monitoriza îndeaproape situația și va modifica deciziile , după cum o justifică circumstanțele”.

„Dacă [Koch] ar părăsi aceste facilități de sticlă, ar da controlul deplin asupra activelor guvernului rus, care credem că le-ar menține în funcțiune și ar capta 100% din beneficiul financiar”, a scris Robertson.

Unii experți juridici au considerat că administrația Biden a lăsat intenționat definiția „investițiilor” ambiguă pentru a forța companiile să tragă propriile concluzii cu privire la riscul juridic pe care doresc să și-l asume continuând operațiunile rusești. Casa Albă a continuat să acorde scutiri pentru afacerile care susțin sectoare importante pentru activitățile umanitare, pe care a specificat că includ produse alimentare și agricole, medicamente și servicii de telecomunicații care leagă poporul rus de lumea exterioară.

Mai multe corporații americane au citat această scutire pentru a justifica continuarea vânzărilor acolo, inclusiv Cargill, una dintre cele mai mari companii agricole din lume. Luna trecută, Compania a suspendat toate investițiile în Rusia, dar a spus că va menține acolo un personal de aproximativ 2.500 de persoane pentru a continua să furnizeze „alimente esențiale”, cum ar fi pâine, lapte praf și cereale.

Pentru alte companii, decizia de a se retrage din Rusia este complicată de contractele cu partenerii lor de afaceri. Principalele lanțuri hoteliere din SUA, inclusiv Hyatt și Hilton, continuă să opereze hoteluri în Rusia care sunt deținute de companii terțe.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația „Forța Fermierilor” cere Parlamentului să adopte în regim de urgență proiectul de lege privind licențierea importurilor de cereale și floarea-soarelui. Organizația consideră însă că termenul de aplicare până la 31 octombrie 2026, acceptat de Guvern, nu este suficient pentru protejarea pieței interne.

Fermierii solicită ca inițiativa să fie aprobată săptămâna viitoare, în ambele lecturi, și să includă posibilitatea prelungirii mecanismului de licențiere. Potrivit asociației, fiecare zi fără un asemenea mecanism crește riscul importurilor de grâu, porumb și floarea-soarelui la prețuri de dumping, dar și al unor restricții pentru exporturile de cereale și oleaginoase din Republica Moldova către România.

„Forța Fermierilor” atrage atenția și asupra intenției de majorare cu 50% a cotei TVA pentru cereale și oleaginoase. Asociația susține că subiectul nu a fost discutat în cadrul ultimelor două întâlniri cu prim-ministrul, din cauza lipsei de timp. Fermierii cer ca problema să fie analizată înainte de aprobarea politicii fiscale de către Guvern, întrucât măsura ar putea avea un impact semnificativ asupra producătorilor micro, mici și mijlocii din sectorul cerealier și oleaginos.

Proiectul de lege, elaborat de deputatul Serghei Ivanov, prevede instituirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase. Varianta inițială stabilea aplicarea mecanismului până la 31 decembrie 2027, cu posibilitatea prelungirii cu încă 12 luni.

Guvernul a susținut proiectul, dar a propus reducerea perioadei de aplicare până la 31 octombrie 2026 și eliminarea posibilității de extindere. Executivul consideră că măsura trebuie să fie temporară, pentru monitorizarea pieței și evaluarea impactului importurilor asupra producătorilor autohtoni.

Totodată, Guvernul avertizează că licențierea este o măsură netarifară cu potențial restrictiv asupra comerțului și trebuie să fie compatibilă cu obligațiile asumate de Republica Moldova prin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, DCFTA și în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Executivul solicită și clarificarea condițiilor de acordare a licențelor, a documentelor necesare și a procedurii de examinare a cererilor. Rezerve au fost exprimate și față de participarea reprezentanților asociațiilor de profil la examinarea cererilor, din cauza unor posibile riscuri de conflict de interese.

Proiectul a fost susținut de Guvern în ședința din 26 august.