După o lună de război, sute de companii occidentale încă mai activează în Rusia

Companiilor le este din ce în ce mai greu să justifice continuarea operațiunilor în Rusia, deoarece imaginile tulburătoare ale morții și disperării se filtrează din Ucraina, iar guvernele occidentale iau măsuri pentru a izola și mai mult Rusia din punct de vedere economic. Gigantul de producție de cipuri Intel este cea mai recentă corporație globală care a oprit afacerile în Rusia, dar sute de companii continuă să activeze în această țară.

Cel puțin 155 de companii au rezistat cererilor de a părăsi sau de a reduce legăturile cu Moscova, în timp ce alte 96 au rețineri din a face noi investiții, relatează Washington Post.

„Nu trebuie să mănânci la McDonald’s pentru a simți impactul închiderii sale”, a spus Aaron Klein, membru senior la Brookings Institution. „Pentru rușii obișnuiți, a vedea companii occidentale de marcă care părăsesc Rusia este un mesaj că riscă să se întoarcă în epoca sovietică a societății”, Jeffrey Sonnenfeld, profesor de la Yale care urmărește investițiile corporative în Rusia.

În anunțarea noilor măsuri de sancționare, Departamentul de Trezorerie Americană a mai declarat că va împiedica băncile americane să proceseze plățile datoriilor rusești în dolari, împingând țara tot mai aproape de faliment. Dacă sancțiunile timpurii au fost menite să rupă legăturile Rusiei cu comunitatea globală de afaceri, cele anunțate miercuri au fost menite să facă acea despărțire permanentă.

Interdicția investițiilor nu este clară pentru multe întreprinderi americane care continuă să opereze fabrici și alte facilități în Rusia.

Koch Industries, care operează o afacere mare de producție de sticlă în Rusia, a suspendat deja noi investiții de capital, dar s-a refuzat să le închidă.

Într-o declarație trimisă miercuri prin e-mail, purtătorul de cuvânt al companiei, David Dziok, a declarat că Koch va „respecta toate sancțiunile, legile și reglementările aplicabile” în ceea ce privește operațiunile sale și că „va monitoriza îndeaproape situația și va modifica deciziile , după cum o justifică circumstanțele”.

„Dacă [Koch] ar părăsi aceste facilități de sticlă, ar da controlul deplin asupra activelor guvernului rus, care credem că le-ar menține în funcțiune și ar capta 100% din beneficiul financiar”, a scris Robertson.

Unii experți juridici au considerat că administrația Biden a lăsat intenționat definiția „investițiilor” ambiguă pentru a forța companiile să tragă propriile concluzii cu privire la riscul juridic pe care doresc să și-l asume continuând operațiunile rusești. Casa Albă a continuat să acorde scutiri pentru afacerile care susțin sectoare importante pentru activitățile umanitare, pe care a specificat că includ produse alimentare și agricole, medicamente și servicii de telecomunicații care leagă poporul rus de lumea exterioară.

Mai multe corporații americane au citat această scutire pentru a justifica continuarea vânzărilor acolo, inclusiv Cargill, una dintre cele mai mari companii agricole din lume. Luna trecută, Compania a suspendat toate investițiile în Rusia, dar a spus că va menține acolo un personal de aproximativ 2.500 de persoane pentru a continua să furnizeze „alimente esențiale”, cum ar fi pâine, lapte praf și cereale.

Pentru alte companii, decizia de a se retrage din Rusia este complicată de contractele cu partenerii lor de afaceri. Principalele lanțuri hoteliere din SUA, inclusiv Hyatt și Hilton, continuă să opereze hoteluri în Rusia care sunt deținute de companii terțe.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile analizează soluții similare celor aplicate în Uniunea Europeană pentru a reglementa fluxul tot mai mare de colete comandate online de pe platforme chineze precum TEMU, Shein sau AliExpress, care afectează vânzările comercianților locali, a declarat ministra Finanțelor, Victoria Belous în cadrul unei conferințe de presă.

Întrebată despre plângerile agenților economici privind scăderea vânzărilor din cauza avalanșei de colete neimpozitate, Belous a precizat că Ministerul Finanțelor examinează mai multe opțiuni — printre care reducerea pragului de neimpozitare cu TVA sau introducerea unor taxe administrative.

„Soluțiile sunt similare cu cele aplicate în alte state din UE. Vorbim despre diminuarea cotei sau pragului de neimpozitare cu TVA a coletelor, implementarea unor taxe pentru administrarea acestora sau stabilirea obligației pentru un rezident de a se înregistra și a declara impozitele pentru coletele livrate pe teritoriul Republicii Moldova”, a explicat ministra.
Oficiala a subliniat însă că deocamdată nu există o decizie finală, iar eventualele modificări vor fi aplicate doar după consultarea mediului de afaceri și a cetățenilor.

„Colegii noștri examinează aceste soluții și doar în urma consultărilor publice vom veni cu propunerile respective. Ce am menționat nu este o poziție oficială, ci o prezentare a opțiunilor fiscale analizate”, a adăugat Belous.
În prezent, coletele cu o valoare de până la 150 de euro sunt scutite de TVA la import. Ministerul Finanțelor nu a precizat deocamdată dacă și cu cât va fi redus acest prag, însă Belous a recunoscut că „una dintre aceste soluții va fi optimă de implementat”.

„Momentan, așteptăm numirea noului Guvern, care va avea competența de a promova politica fiscală în acest sens”, a conchis ministra.

Anterior, mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială.