După o lună de război, sute de companii occidentale încă mai activează în Rusia

Companiilor le este din ce în ce mai greu să justifice continuarea operațiunilor în Rusia, deoarece imaginile tulburătoare ale morții și disperării se filtrează din Ucraina, iar guvernele occidentale iau măsuri pentru a izola și mai mult Rusia din punct de vedere economic. Gigantul de producție de cipuri Intel este cea mai recentă corporație globală care a oprit afacerile în Rusia, dar sute de companii continuă să activeze în această țară.

Cel puțin 155 de companii au rezistat cererilor de a părăsi sau de a reduce legăturile cu Moscova, în timp ce alte 96 au rețineri din a face noi investiții, relatează Washington Post.

„Nu trebuie să mănânci la McDonald’s pentru a simți impactul închiderii sale”, a spus Aaron Klein, membru senior la Brookings Institution. „Pentru rușii obișnuiți, a vedea companii occidentale de marcă care părăsesc Rusia este un mesaj că riscă să se întoarcă în epoca sovietică a societății”, Jeffrey Sonnenfeld, profesor de la Yale care urmărește investițiile corporative în Rusia.

În anunțarea noilor măsuri de sancționare, Departamentul de Trezorerie Americană a mai declarat că va împiedica băncile americane să proceseze plățile datoriilor rusești în dolari, împingând țara tot mai aproape de faliment. Dacă sancțiunile timpurii au fost menite să rupă legăturile Rusiei cu comunitatea globală de afaceri, cele anunțate miercuri au fost menite să facă acea despărțire permanentă.

Interdicția investițiilor nu este clară pentru multe întreprinderi americane care continuă să opereze fabrici și alte facilități în Rusia.

Koch Industries, care operează o afacere mare de producție de sticlă în Rusia, a suspendat deja noi investiții de capital, dar s-a refuzat să le închidă.

Într-o declarație trimisă miercuri prin e-mail, purtătorul de cuvânt al companiei, David Dziok, a declarat că Koch va „respecta toate sancțiunile, legile și reglementările aplicabile” în ceea ce privește operațiunile sale și că „va monitoriza îndeaproape situația și va modifica deciziile , după cum o justifică circumstanțele”.

„Dacă [Koch] ar părăsi aceste facilități de sticlă, ar da controlul deplin asupra activelor guvernului rus, care credem că le-ar menține în funcțiune și ar capta 100% din beneficiul financiar”, a scris Robertson.

Unii experți juridici au considerat că administrația Biden a lăsat intenționat definiția „investițiilor” ambiguă pentru a forța companiile să tragă propriile concluzii cu privire la riscul juridic pe care doresc să și-l asume continuând operațiunile rusești. Casa Albă a continuat să acorde scutiri pentru afacerile care susțin sectoare importante pentru activitățile umanitare, pe care a specificat că includ produse alimentare și agricole, medicamente și servicii de telecomunicații care leagă poporul rus de lumea exterioară.

Mai multe corporații americane au citat această scutire pentru a justifica continuarea vânzărilor acolo, inclusiv Cargill, una dintre cele mai mari companii agricole din lume. Luna trecută, Compania a suspendat toate investițiile în Rusia, dar a spus că va menține acolo un personal de aproximativ 2.500 de persoane pentru a continua să furnizeze „alimente esențiale”, cum ar fi pâine, lapte praf și cereale.

Pentru alte companii, decizia de a se retrage din Rusia este complicată de contractele cu partenerii lor de afaceri. Principalele lanțuri hoteliere din SUA, inclusiv Hyatt și Hilton, continuă să opereze hoteluri în Rusia care sunt deținute de companii terțe.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.