Boris Johnson anunță că va trimite zeci de rachete de apărare aeriană şi 800 de rachete antitanc în Ucraina

Marea Britanie va trimite mai multe rachete de apărare aeriană şi antitanc în Ucraina, ca parte a unui nou pachet de echipamente militare de înaltă calitate, în valoare de 100 de milioane de lire sterline (130 de milioane de dolari), a anunţat, vineri, premierul britanic Boris Johnson, conform CNN.

Vorbind alături de cancelarul german, Olaf Scholz, la Londra, Johnson a mai spus că Marea Britanie şi Germania vor colabora în domeniul securităţii energetice şi al surselor regenerabile, deoarece Europa îşi propune să elimine treptat dependenţa de combustibilii fosili ruşi.

”Nu putem transforma sistemele energetice respective peste noapte. Dar ştim şi că războiul lui Putin nu se va încheia peste noapte”, a afirmat premierul britanic.
”Astăzi, pot anunţa că Marea Britanie va mai trimite echipamente de înaltă calitate în valoare de 100 de milioane de lire sterline forţelor armate ale Ucrainei, inclusiv mai multe rachete antiaeriene Starstreak, care trag cu viteza de trei ori mai mare decât sunetul, şi alte 800 de rachete antitanc şi muniţii de precizie capabile să planeze pe cer direct deasupra ţintei lor”, a mai spus el.

”Vom trimite, de asemenea, mai multe căşti şi veste antiglonţ pe lângă cele 200.000 de piese de echipament militar neletale pe care Marea Britanie le-a trimis deja”, a mai argumentat Johnson.

Guvernele britanic şi german vor organiza o reuniune comună a cabinetului în cursul anului viitor, iar miniştrii Apărării se vor întâlni înainte de următorul summit NATO din iunie, a mai anunţat premierul britanic.

#rachete #Ucraina #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom