Société Générale iese din Rusia și vinde Rosbank către oligarhul rus Vladimir Potanin

Société Générale a anunţat că a încheiat un acord de vânzare a participaţiei sale în cadrul Rosbank şi a subsidiarelor de asigurări ale băncii ruseşti către Interros Capital, o firmă care are legături cu miliardarul rus Vladimir Potanin, relatează CNN.

Rosbank va deveni astfel parte a imperiului de business al lui Potanin, cel mai mare acţionar al Norilsk Nickel.

Société Générale a declarat pe 11 aprilie că retragerea sa din Rusia ar costa banca 3,4 miliarde de dolari.

Potrivit informațiilor, tranzacția de transfer a pachetului de 99 la sută deținut de Societe Generale în Rosbank către Interros Capital, o afacere rusă legată de oligarhul Vladimir Potanin, necesită aprobarea autorităților de reglementare.

„Prin acest acord… grupul ar ieși într-un mod eficient și ordonat din Rusia, asigurând continuitate pentru angajații și clienții săi”, a spus banca.

Grupul Interros al lui Potanin a fost principalul acționar al Rosbank înainte ca Société Générale să preia banca rusă. Potanin nu este pe lista rușilor sancționați de UE, dar se află pe lista de sancțiuni a Canadei. Potanin este, de asemenea, activ în industria nichelului și a fost primul viceprim-ministru al Rusiei în anii 1990.

Société Générale a fost criticată în Franța pentru că nu a părăsit Rusia mai devreme, așa cum au făcut alte bănci franceze BNP Paribas și Crédit Agricole.

Războiul Moscovei în Ucraina a declanșat un val de sancțiuni dure din partea Statelor Unite, Europa și Marea Britanie, determinând companiile occidentale să-și vândă activele rusești și să părăsească țara.

#Societe Generale #oligarh rus #banca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.