Companiile americane resimt din plin impactul costurilor în creştere amplificat de război. Inflația golește buzunarele

Companii mici şi mari din se confruntă cu creșterea prețurilor. Războiul din Ucraina amplifică presiunile inflaţioniste create de pandemie şi de penuriile de forţă de muncă, scrie Financial Times.

Creşterea inflaţiei americane la maxime din ultimii 40 de ani se reflectă în preţuri mai mari pentru clienţi, perspective de câştiguri reduse pentru unele companii şi nelinişte în rândul strategilor cu privire la impactul asupra consumatorilor cu venituri mici.

Constellation Brands, compania din spatele berii Corona, a anunţat că plăteşte cu 17% mai mult pentru cutii, cu 26% mai mult pentru capacele pentru sticle şi cu 35% mai mult pentru paleţii de lemn.

La nivelul întregului sector corporatist american, cuvântul „inflaţie” a fost menţionat de trei ori mai mult în prezentările companiilor din martie decât cu un an în urmă, potrivit datelor Sentieo.

Unele companii invocă presiunile pe preţuri ca motive pentru reducerea estimărilor de profit. Mai multe companii din indicele bursier american S&P 500 au emis estimări negative de câştiguri mai mult decât în orice alt trimestru de dinainte de pandemie, potrivit FactSet.

Chip Bergh, CEO-ul Levi Strauss, arată că a învăţat din experienţa anilor ‘80, ultima dată când inflaţia din SUA a fost atât de ridicată, să majoreze preţurile în aşteptarea creşterii costurilor. „Trebuie să anticipezi pentru că altfel nu poţi recupera”, a avertizat acesta.

Chiar în condiţiile în care banca centrală americană încearcă să îmblânzească inflaţia prin scumpirea creditului, unii strategi se declară îngrijoraţi cu privire la efectul disproporţionat asupra consumatorilor mai săraci.

Un sondaj BCG arată că aproape 40% dintre investitori se aşteaptă acum ca inflaţia să revină la niveluri normale până la sfârşitul acestui an, în scădere de la 60% în ianuarie, iar mai mulţi executivi arată că urcuşul rapid al costurilor cu forţa de muncă şi logistice amplifică inflaţia preţurilor materiilor prime.

Mike Alkire, CEO al Premier, o organizaţie de achiziţii pentru spitale, arată că furnizorii fac presiuni pentru majorări de preţuri la peste 170 de produse. În faţa acestor presiuni, compania cumpără vrac şi şi-a îngustat gama de produse oferite. „Oamenii cereau o anumită culoare de ploscă. Acum nu mai este cazul”.

#companii americane #Levi Strauss #preturi #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.

#OPEC #petrol #Venezuela