Veste alarmantă pentru șomeri! După un an nu vor mai primi ajutor social

Deputații au votat pentru reducerea graduală a ajutorului social pentru șomeri care timp de un an nu și-au găsit un loc de muncă. Astfel, ajutorul social va fi redus cu 20% după șase luni, cu 40% după nouă luni și vor fi privați de ajutorul social dacă timp de 12 luni nu și-au găsesit un loc de muncă.

Deputatul Dan Perciun a declarat de la tribuna Parlamentului că excepție de la reducerea ajutorului social vor fi persoanele vulnerabile. Or, guvernul va stabili ulterior pentru ce grad de dizabilitate va fi acordat ajutorul social. „Este clar că dizabilitatea accentuată nu va mai fi discutată. Este vorba de doar de cea medie”.

Potrivit proiectului de lege, pentru adulții cu dizabilitate severă ajutorul social va fi majorat de la 30% la 50%, iar pentru copii de la 50% la 60%. De ajutor social vor beneficia, automat, și persoanele care îngrijesc de rudele cu dizabilitate, în condițiile în care acestea nu se pot angaja în câmpul muncii.

Din punct de vedere financiar a existat o gestionare proastă a acordării ajutorului social. Din totalul sumei de 645 mil. de lei, anul trecut, au fot utilizate doar 340 mil. de lei. Or, în acest an există o executare de 65%. Menirea proiectului de lege este destinat familiilor cu copii și va contribui la alinierea similară la alte sisteme din alte țări”, a punctat Perciun.

În luna iunie, iulie va fi definitivată hotărârea de Guvern, iar în septembrie să vor intra în vigoare toate prevederile votate de deputați în ziua de 14 aprilie.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#ajutor social #modificari #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.