Traderii de petrol își vor reduce achizițiile din Rusia începând cu 15 mai

14 Apr. 2022, 10:55
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
14 Apr. 2022, 10:55 // Actual //  MD Bani

Marile firme de trading intenţionează să îşi reducă achiziţiile de ţiţei şi combustibili de la companiile petroliere controlate de statul rus, începând din 15 mai, pentru a nu încălca sancţiunile impuse Rusiei de Uniunea Europeană, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar.

Aminrim că, în prezent, UE nu a impus un embargou asupra importurilor de petrol din Rusia pentru că unele state, precum Germania, sunt puternic dependente de petrolul rusesc. Cu toate acestea, companiile de trading au decis să îşi reducă achiziţiile de la grupul energetic rus Rosneft în încercarea de a se conforma cu terminologia din actualele sancţiuni introduse de UE şi care sunt destinate să limiteze accesul Rusiei la sistemul financiar internaţional, susţin sursele.

Termenii din sancţiunile UE oferă o excepţie pentru achiziţiile de petrol de la Rosneft sau Gazpromneft, care sunt considerate „strict necesare” pentru a asigura securitatea energetică a Europei, scrie Agerpres.

Potrivit surselor, traderii încearcă să înţeleagă care este sensul expresiei „strict necesare”. Ar putea viza o rafinărie de petrol care primeşte ţiţei din Rusia printr-un oleoduct captiv, dar ar putea să nu acopere şi achiziţionarea şi vânzarea de petrol rusesc prin intermediari. În consecinţă, traderii de petrol au decis să îşi reducă achiziţiile pentru a se asigura că respectă sancţiunile începând cu 15 mai, când intră în vigoare cele mai recente restricţii ale UE.

Firma Trafigura, un important cumpărător de petrol rusesc, a declarat pentru Reuters că „va respecta în totalitate sancţiunile în vigoare. Ne aşteptăm ca volumele tranzacţiilor noastre să se reducă şi mai mult începând din 15 mai”.

Vitoal, un alt mare cumpărător, nu a dorit să comenteze cu privire la termenul limită de 15 mai, dar anterior a spus că volumul tranzacţiilor cu petrol rusesc „se vor diminua semnificativ în al doilea trimestru pe măsură ce expiră actualele obligaţii contractuale”, urmând că înceteze să mai facă tranzacţii cu petrol rusesc la finele lui 2022.

Războiul din Ucraina şi sancţiunile internaţionale impuse Rusiei au determinat deja mai mulţi cumpărători occidentali de ţiţei rusesc, cum este Shell de exemplu, să înceteze să mai facă achiziţii pe piaţa spot.

Companiile de rafinare din Europa sunt din ce în ce mai reticente la ideea de a procesa ţiţei din Rusia. Asta a perturbat exporturile Rusiei, chiar dacă achiziţiile făcute de India şi Turcia au compensat o parte din pierderi. În plus, vânzările către China continuă neîntrerupte.

Traderii de energie riscă amenzi şi prejudicii de imagine de pe urma sancţiunilor occidentale. În plus, lipsa unui embargou clar complică încheierea contractelor existente.

„Toate companiile discută cu avocaţii lor cu privire la ceea ce pot face”, a declarat o sursă de la o mare firmă de trading. „Este neclar ce va însemna asta pentru întregul lanţ de aprovizionare, pentru transportatori şi companiile de asigurări. Acolo unde sunt incertitudini, companiile vor face un pas înapoi. Livrările de petrol rusesc vor fi reduse semnificativ în viitor”, a adăugat sursa.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.