Bogătașii ruși renunță la vacanțele de lux din Elveția și Franța, unde o cabana costă și 250.000 de dolari pe săptămână

25 Apr. 2022, 10:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Apr. 2022, 10:44 // Actual //  bani.md

Cele mai luxoase cabane de schi din Elveția și Franța sunt goale de la începutul războiului din Ucraina. Cei mai bogați oameni din Rusia își făceau vacanțele în cele mai spectaculoase locații, dar sancțiunile împotriva Rusiei i-au afectat.

Tim Latimer, fondatorul și directorul Firefly Collection, un operator care închiriază cabane de lux în cele mai scumpe stațiuni, a declarat că rușii erau clienții care plăteau pentru cele mai spectaculoase cazări, dar războiul lui Putin a schimbat asta.

„Ne-am fi așteptat, în mod normal, să vedem mai multe rezervări ale rușilor în această perioadă, dar numărul de solicitări a scăzut”, a spus Latimer. „În mod clar, chiar și acei ruși care nu sunt direct afectați de sancțiuni sunt precauți și se abțin de la rezervări”.

Acesta a mai precizat că o familie foarte bogată din Rusia a plecat din vacanță la jumătatea ei, chiar dacă aveau bani să o închirieze pentru o viață întreagă. Toți proprietății au declarat că sunt din ce în ce mai puțini turiști ruși de la începutul invaziei.

Rușii au renunțat la vacanțele de lux

Un hotel de cinci stele din „Mica Rusie” din Vietnam a declarat că a cheltuit aproape 44.000 de dolari la cererea turiștilor ruși, dar aceștia nu au mai apărut.

Latimer a declarat că rușii aruncau cu bani pentru a sta în cabanele luxoase și că afacerea lui este extrem de afectată de la începutul războiului. Firefly închiriază cabane de lux în Courchevel și Meribel, în Franța, și Verbier și Zermatt, în Elveția, dar și în alte locuri.

La Courchevel 1850, unde o vilă era între 60.000 și 250.000 de dolari pe săptămână, rușii dădeau cei mai mulți bani an de an. În plus, aceștia plăteau sume colosale pentru a beneficia de băutură și mâncare pe măsură.

Clienții ruși „sunt cheltuitori”, a spus Latimer, „și cu siguranță vom simți lipsa lor”. Operatorii turismului de lux au declarat că războiul i-a afectat enorm pe ei și pe rusi. Aceștia nu mai pot merge în vacanță în liniște, iar proprietarii vilelor pierd sume uriașe.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!