UE pregăteşte un soi de embargo nuanţat pe petrolul Rusiei

25 Apr. 2022, 11:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Apr. 2022, 11:01 // Actual //  bani.md

Bruxelles-ul va prezenta în curând un al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, care ar include ”o anumită formă” de embargo asupra petrolului, după ce Uniunea Europeană a fost presată să priveze Moscova de veniturile profitabile rezultate din energie, a declarat Valdis Dombrovskis vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene.

”Lucrăm la un al şaselea pachet de sancţiuni şi una dintre problemele pe care le luăm în considerare este o formă de embargo asupra petrolului. Când impunem sancţiuni, trebuie să facem acest lucru într-un mod care să maximizeze presiunea asupra Rusiei, minimizând în acelaşi timp daunele colaterale asupra noastră”, a spus Dombrovskis, pentru The Times.

Dombrovskis a precizat că detaliile precise ale sancţiunilor care vizează petrolul nu au fost încă convenite, dar ar putea include o eliminare treptată a petrolului rusesc sau impunerea de taxe la export dincolo de un anumit plafon de preţ.

”Vor fi câteva nuanţe, iar munca este în desfăşurare”, a adăugat Dombrovskis, fostul premier al Letoniei.

Oficialii UE au spus că noile sancţiuni ar putea fi prezentate atunci când toate ţările vor ajunge la un consens. Sancţiunile vor necesita sprijinul unanim din partea celor 27 de state membre ale blocului şi ar putea fi convenite până luna viitoare, a mai spus el.

Bruxelles-ul ia în considerare, de asemenea, măsuri pentru a elimina cea mai mare bancă din Rusia, Sberbank, din sistemul de plăţi Swift, a adăugat vicepreşedintele Comisiei.

Oficialii au recunoscut că orice astfel de schemă ar avea nevoie de acordul unor state precum China şi India, care nu s-au alăturat sancţiunilor occidentale. Dombrovskis a subliniat că UE a luat legătura cu India şi China, dar nu a fost luată o decizie cu privire la taxele vamale internaţionale.

”Ar fi nevoie să construim o coaliţie cât mai largă posibil”, a continuat el.

Una dintre dilemele de care s-au lovit ţările occidentale este că sancţiunile suplimentare aplicate petrolului ar conduce la creşterea preţului ţiţeiului, ar afecta economia Europei şi ar creşte veniturile Moscovei.

Spre deosebire de gaze naturale, care sunt vândute prin anumite conducte care nu pot fi deviate cu uşurinţă, Rusia este capabilă să vândă petrol oricăror clienţi care îl doresc.

Economia Europei, condusă de Germania şi Italia, este expusă unei creşteri a preţurilor la gaze naturale şi petrol. O interdicţie totală a energiei ar elimina 3% din PIB-ul zonei euro anul viitor, potrivit Fondului Monetar Internaţional.

După presiunile iniţiale ale SUA de a impune o interdicţie la scară largă, Janet Yellen, secretarul Trezoreriei SUA, şi-a schimbat poziţia în ultimele zile. Creşterile suplimentare ale preţului petrolului se vor adăuga presiunilor inflaţioniste globale, a avertizat ea.

UE se pregăteşte să renunţe integral la energia rusă în următorii ani. Continentul european riscă o iarnă în care energia va fi raţionalizată, în cazul în care aprovizionările asigurate de Moscova vor fi diferite de nivelurile actuale, au avertizat economiştii.

”Trebuie să luăm decizii informate cu privire la cum şi ce fel de sancţiuni impunem”, a conchis vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene.

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.