Va intra Putin să „denazifice” și Moldova? Armand Goșu: România riscă să aibă graniță cu Rusia în Delta Dunării

Măsuri speciale în autoproclamata Republică Transnistria, după ce acum două zile și ieri dimineață au fost mai multe explozii în regiune. Autoritățile de la Chișinău vorbesc de acţiuni subversive ale Federaţiei Ruse, în timp ce Kremlinul anunță că urmărește îndeaproape situația. Care sunt, însă, în acest context, riscurile pentru România?

Istoricul Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic, spune că incidentele din Transnistria ar fi provocări care ar putea duce la destabilizarea situației în regiune. Asta nu ar însemna neapărat un război – afirmă Armand Goșu, care nu exclude riscuri și pentru România.

„Asta se traduce pentru noi, pentru România, a avea sau a nu avea graniță în Deltă cu Rusia pentru că tu deja ai graniță cu Rusia în bazinul Mării Negre din 2014”, a spus Armand Goșu pentru Europafm.

Situația e cu atât mai delicată cu cât minoritatea rusofonă din Transnistria îl susține pe Vladimir Putin.

„Moldova a evitat a interzice televiziunile rusești. Spre deosebire de Ucraina, Moldova nu le-a interzis. Azi încă moldovenii își iau cea mai mare parte din informații de la televiziunile rusești, iar rezultatul este acesta: că în Transnistria avem provocări care ar putea destabiliza situația”, a mai spus Armand Goșu.

Între timp, după exploziile semnalate – fără victime – Transnistria a instituit cod Roșu de pericol terorist și a întețit controalele la granița cu Republica Moldova.Analiștii de la Chișinău vorbesc despre acţiuni subversive ale Federaţiei Ruse, de natură să creeze pretexte pentru o eventuală invazie în Republica Moldova.

De cealaltă parte, Federația Rusă se declară îngrijorată și anunță că urmărește cu îndeaproape ce se întâmplă în Transnistria.

#graniță #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.