Piaţa energetică fragilă a Europei strânge din dinţi şi se pregăteşte pentru următoarea mişcare a lui Putin

Europa ar putea să se îndrepte cu paşi repezi spre o oprire bruscă a gazului rusesc, un scenariu care ar declanşa raţionalizarea energiei, o inflaţie mai mare şi o recesiune profundă, scrie Bloomberg.

O confruntare privind condiţiile de plată a determinat deja Moscova să închidă robinetele pentru Polonia şi Bulgaria. Având în vedere că oferta este deja redusă, nu va fi nevoie de mult mai mult pentru a şoca pieţele energetice.

Echilibrul de gaze al Europei este „fragil şi există doar o singură întrerupere a aprovizionării înainte ca acesta să se prăbuşească complet”, a declarat analistul Shikha Chaturvedi de la JPMorgan Chase & Co.

Cu excepţia cazului în care procesele pot fi rezolvate pentru a satisface cererile Kremlinului, evitând în acelaşi timp sancţiunile Uniunii Europene, este probabil ca mai multe ţări să fie oprite în zilele sau săptămânile următoare.

Europa depinde de gazul rusesc pentru o cincime din producţia sa de energie, iar o întrerupere minoră s-ar putea răspândi rapid pe întreg continentul. Nivelurile de stocare sunt în prezent la doar 32% din capacitate, faţă de obiectivul de cel puţin 80% necesar pentru a menţine încălzirea locuinţelor şi funcţionarea fabricilor pe durata iernii.
Închiderea Poloniei şi a Bulgariei arată tensiunea. Deşi volumele sunt relativ mici, deficitul a absorbit livrările din Germania şi transporturile de gaze naturale lichefiate. Acest lucru reduce rezerva pentru a face faţă altor perturbări.

Preşedintele Vladimir Putin a decretat ca clienţii de gaz din Europa să plătească în ruble, ceea ce UE spune că încalcă sancţiunile şi a cerut companiilor să continue să plătească în euro – lăsând la latitudinea Kremlinului să refuze sau nu. accepte. În condiţiile în care blocul îşi propune să îşi reducă dependenţa de gazul rusesc cu două treimi în acest an, o oprire bruscă ar veni prea devreme.

#Energie #UE #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetar al Republicii Moldova a ajuns, în primele cinci luni ale anului 2025, la 6,83 miliarde de lei – în creștere față de luna aprilie, când era de 3,91 miliarde lei. Datele oficiale publicate de Ministerul Finanțelor arată o majorare accelerată a cheltuielilor, în timp ce veniturile nu țin pasul cu ritmul de creștere.

În perioada ianuarie–mai, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit 29,5 miliarde lei, în timp ce cheltuielile și activele nefinanciare s-au ridicat la 36,35 miliarde lei – cu 19,2% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.

Pentru acoperirea decalajului, autoritățile s-au bazat în principal pe împrumuturi de pe piața internă, în valoare de 9,9 miliarde lei. Sursele externe, însă, au înregistrat un sold negativ de 3,7 miliarde lei, semn că sprijinul extern întârzie sau este insuficient pentru a susține planul bugetar actual.

Chiar dacă bugetul asigurărilor sociale a fost executat cu un excedent de peste 1,3 miliarde lei, iar veniturile în acest sector au crescut cu 18,1%, efortul bugetar general este puternic afectat de cheltuielile tot mai mari.

Și în cazul fondurilor pentru asigurarea obligatorie de asistență medicală s-a înregistrat un deficit important – de aproape 1,5 miliarde lei, în ciuda unei creșteri a veniturilor cu peste 26% față de anul precedent.

Executivul anunță că soldurile disponibile în conturile publice, la 31 mai, totalizau 5,46 miliarde lei, dintre care doar 1 miliard provin din proiecte finanțate din surse externe.