Țeapă inedită! Uzina metalurgică, „omorâtă din fașă”. Birocrația alungă investitorul

Reprezentanții OmniSteel spun că și-ar putea retrage investiția în construcția în uzina metalurgică urmarea a barierelor birocratice cu care se confruntă în procesul de lansare a proiectului. Potrivit acestora, autoritățile responsabile ar trebui să susțină astfel de inițiative, creând condiții egale pentru toți jucătorii de pe piață.

Alexandru Rotaru, administrator și fondatorul societății OmniSteel, a declarat, într-o conferință de presă de la IPN, că vara trecută și-au propus să lanseze un proiect important pentru Republica Moldova, în special pentru municipiul Chișinău. Potrivit lui, produsul companiei este oțelul-beton – produs indispensabil pentru industria de construcție, iar materie primă în țară este mai mult decât suficientă. Din start, au optat pentru o tehnologie mult mai ecologică decât cea existentă. Investițiile necesare sunt orientate spre protecția mediului, fiind efectuat și un studiu de impact, iar toate acțiunile au fost coordonate cu instituțiile abilitate.

„Intenția noastră este să ne finalizăm investițiile. Construcția și partea financiară, reprezintă provocări mari. Toată lumea știe că prețurile la materialele de construcție au crescut cu 30-40%. De asemenea, trebuie să atragem resurse financiare suplimentare pentru implementarea acestui proiect. Am angajat mulți contractori pentru fiecare sector în parte – o companie de proiectare, un institut care a studiat impactul asupra mediului, dar și furnizori de echipamente din Turcia”, a explicat Alexandru Rotaru.

Acționarul companiei, Valentin Eșanu, a remarcat că au trecut șase luni de la începutul pregătirii documentelor pentru proiectarea uzinei. În această perioadă nu au reușit să obțină toate documentele necesare și toate semnăturile. „Am simțit niște bariere birocratice la diferite niveluri. De exemplu, depunem documente la o instituție, perioada este de 30 de zile. În ultima zi, ni se spune că trebuie făcut altceva. S-ar putea chiar să dea un răspuns a doua zi. Nu înțelegem ce se întâmplă și cine încearcă să ne blocheze investițiile”, a spus Valentin Eșanu.

Potrivit acționarului, toate acestea se întâmplă după ce în spațiul public au apărut informații despre o autorizație temporară de mediu pentru uzina metalurgică de la Rîbnița. „Nu înțelegem cum se întâmplă acest lucru și ce termeni juridici sunt folosiți? Începem să ne îndoim foarte mult de pașii următori”, a spus Valentin Eșanu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#fier vechi #uzina #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.