„Întreaga Uniune este ținută ostatică de un stat membru”. Ce spune Lituania despre embargoul asupra petrolului rusesc

Miniștrii de externe ai UE au încercat să facă presiuni publice luni asupra Ungaria pentru a-și ridica vetoul împotriva unui embargo pentru petrolul rusesc. În acest context, Lituania, făcând referire la Ungaria, consideră că UE este „ținută ostatică de un stat membru”.

Embargoul propus de Comisia Europeană la începutul lunii mai ar fi cea mai dură sancțiune de până acum după invadarea Ucrainei și include interzicerea importurilor de petrol din Rusia. Împotriva acestor sancțiuni este doar un singur membru al Uniunii – Ungaria. Țara a declarat că vrea sute de milioane de euro de la UE pentru a atenua costul renunțării la țițeiul rusesc. UE are nevoie ca toate cele 27 de state să fie de acord cu embargoul pentru ca acesta să fie adoptat.

„Întreaga Uniune este ținută ostatică de un stat membru… trebuie să fim de acord, nu putem fi ținuți ostatici”, a declarat ministrul de externe lituanian Gabrielius Landsbergis, la sosirea la o întâlnire cu omologii săi.

Ministrul maghiar de externe Peter Szijjarto a declarat pe pagina sa de Facebook pe 11 mai că nu vede o soluție.

El a spus că guvernul Viktor Orban are nevoie de „sute de milioane de dolari” pentru rafinăriile ungare, o creștere a capacității pentru o conductă croată și compensații pentru economia maghiară.

Cu toate acestea, miniștrii UE, din Austria până în Estonia, au spus că va exista un embargo petrolier, chiar dacă va dura mai mult până la un acord.

„Acest pachet (de sancțiuni) va fi adoptat și petrolul va fi inclus”, a declarat înaltul diplomat al Estoniei, Eva-Maria Liimets, poziție pe care au susținut-o și alte state, inclusiv Luxemburg și România. Spania a sprijinit, de asemenea, propunerea Comisiei.

Un embargo petrolier, impus deja de Statele Unite și Marea Britanie, este văzut ca cea mai bună modalitate de a reduce veniturile Rusiei pentru războiul său din Ucraina.

Șeful politicii externe al UE, Josep Borrell, a semnalat săptămâna trecută că întâlnirea de luni ar fi putut fi momentul pentru un acord. Luni, Borrell a spus că face tot posibilul pentru a debloca situația.

Unii diplomați indică acum summitul din 30-31 mai ca fiind momentul pentru un acordul privind interzicerea treptată a petrolului rusesc, probabil peste șase luni, cu o perioadă de tranziție mai lungă pentru Ungaria, Slovacia și Republica Cehă.

#petrol rusesc #embargo #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.