Cei mai puternici oameni ai Planetei se întâlnesc la Davos. Discuții fundamentale pentru viitorul omenirii

La Davos, în Elveția, se va desfășura, duminică, Forumul Economic Mondial (WEF). În acest timp, „războiul își va fi forțat drumul în fruntea agendei.”

Pandemia a micșorat reuniunea anuală a celor puternici și bogați. Vor fi absenți oligarhii ruși care formau un fel de „Davos exterior” în mare parte neinvitați și totuși puternic prezenți în cabane și întâlniri private. Acum sunt sub sancțiuni occidentale și sub radar.

Context internațional marcat de război și criză economică

Sancțiunile au pus așadar capăt unora dintre cele mai fastuoase petreceri din oraș, dar va avea loc o apariție virtuală a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, va cere și el ajutor pentru reconstruirea orașului său distrus. Și miliardarul ucrainean Victor Pinchuk a invitat oaspeții Forumului la o vizionare sobră a crimelor de război rusești.

Vor avea loc sesiuni despre „Întoarcerea la război”, „Războiul rece 2.0”, „Încotro se îndreaptă Rusia?” „Sancțiuni” și perspectiva ca „O cortină de fier economică” să coboare între noul Occident unit și antagoniștii săi. Dar vor fi inimile delegaților de afaceri implicate cu totul în asta?, se întreabă jurnaliștii de la Bloomberg.

Fondatorul și președintele WEF, Klaus Schwab, va lansa „o inițiativă de referință pentru a consolida colaborarea globală”. Acest lucru sună mai plăcut pentru adunarea obișnuită, care predică credința în puterea economiei globale și celebrează bogăția pe care o produce.

„Înainte de o versiune virtuală a summitului, desfășurată în ianuarie, când valul omicron al pandemiei era în toi în întreaga lume, un sondaj al delegaților WEF le-a dezvăluit preocupările. Prioritățile s-au mutat de la probleme politice și economice la probleme sociale și de mediu și probleme de sănătate mintală.

Declanșarea, în februarie, a unui război de modă veche de cucerire teritorială, cel mai grav din Europa din 1945, trebuie să fi fost așadar un șoc.

Ce vor discut în Elveția puternicii Planetei

Directorii executivi corporativi și liderii lor politici observă progresele în prosperitate aduse de globalizare, comerț liber și pace, dar tind să uite că războiul este, de asemenea, o caracteristică a sistemului internațional. La fel ca în bulele bursiere, așa este și în diplomație: cei care cred că „de data aceasta va fi diferit” se înșală.

În războiul modern, toată lumea pierde
Cu cinci ani înainte de Primul Război Mondial, economistul și jurnalistul incisiv Norman Angell a scris o capodoperă de laudă a păcii, Marea Iluzie, menită să demonstreze că „costul economic al războiului a fost atât de mare încât nimeni nu putea spera să câștige prin începerea unei război ale cărui consecințe ar fi atât de dezastruoase”.

Națiunile deveniseră prea interdependente economic prin comerț pentru a se lupta între ele – Germania și Marea Britanie, până la urmă, erau partenerii comerciali principali ai celuilalt”, mai notează sursa citată.

Germania, Marea Britanie și celelalte mari puteri s-au scufundat în război în 1914. Dar teza cel mai bine vândută a lui Angell nu a fost discreditată. În orice caz, devastarea și daunele economice de durată cauzate de conflict au dovedit punctul său de vedere: în războiul modern, toată lumea pierde. Angell a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1933, anul ascensiunii lui Hitler la putere. Marile puteri, conduse de dictaturi fasciste și comuniste, s-au angajat într-o a doua rundă de război global, chiar mai distructiv decât precedentul.

#Davos #lideri #discutii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile gazului în Europa au crescut la cele mai mari niveluri din acest an, ca urmare a intensificării conflictului ruso-ucrainean, opririi livrărilor de gaz ale Gazprom către Austria și a vremii reci. Deși piața este bine aprovizionată cu gaz, echilibrul este fragil și orice știre negativă provoacă o creștere a prețurilor, spun experții din sector.

Prețul futures-ului pe Dutch TTF a ajuns joi la 48,8 euro/MWh (538 USD pentru 1000 mc), cel mai ridicat nivel din noiembrie 2023. De la sfârșitul sezonului de încălzire din martie, prețul a crescut cu mai mult de 1,5 ori.

Ultima creștere a început miercuri, când Ucraina a lovit teritoriul rus cu rachete britanice Storm Shadow. La sfârșitul zilei, prețul a crescut cu 2,5%, ajungând la 46,8 euro/MWh. Tot pe 21 noiembrie, ambasadele mai multor state occidentale din Kiev au fost închise, iar Statele Unite au avertizat despre posibilitatea unui atac aerian major în regiune.

În aceeași zi, forțele aeriene ucrainene au raportat că Rusia a folosit pentru prima dată o rachetă balistică intercontinentală capabilă să transporte încărcătura nucleară. Aceste evoluții au loc pe fondul schimbării doctrinei nucleare a Rusiei și în contextul permiterii de către SUA a loviturilor cu rachete americane de lungă distanță pe teritoriul rus.

Pe de altă parte, piața europeană rămâne bine aprovizionată cu GNL, iar livrările chiar au crescut, deoarece cererea din Asia rămâne scăzută, iar traderii sunt atrași de prețurile în creștere din ultimele săptămâni. În plus, depozitele sunt aproape pline, la aproximativ 90%, conform datelor Gas Infrastructure Europe.

Totuși, odată cu începutul sezonului de încălzire, săptămâna aceasta, ninsorile și vremea rece au afectat regiunile nordice ale Europei. „Echilibrul fragil al pieței înseamnă că factorii externi vor avea un impact semnificativ asupra prețurilor”, a declarat Torgrim Reitan, director financiar al companiei norvegiene Equinor.

Un alt factor de tensiune pe piață este situația livrărilor de gaz prin conductele din Rusia. Gazprom a încetat, începând cu 16 noiembrie, furnizarea de gaz către OMV, compania austriacă care refuzase să plătească pentru gazul livrat în ultimele luni, încercând să recupereze o sumă de 230 milioane de euro stabilită de un tribunal de arbitraj.

Deși Gazprom continuă să furnizeze gaz prin Ucraina către Europa la aceleași volume ca înainte de 16 noiembrie (42,4 milioane de mc pe zi), OMV nu poate să-l preia, dar are posibilitatea să cumpere gaz de la țările care primesc aceste livrări, cum ar fi Slovacia. OMV a asigurat că își satisface complet nevoile de consum din alte surse.

„Majoritatea clienților OMV sunt membri ai NATO, chiar dacă Austria rămâne nominal neutră”, a declarat Jon Trisi, editor al newsletter-ului investițional Fuller Treacy Money. „Strategia Rusiei de ‘iarnă lungă și rece’ este doar una dintre multe tactici pe care le încearcă în afacerea dincolo de Ucraina.”

Piața este, de asemenea, preocupată de faptul că din ianuarie tranzitul de gaz prin Ucraina se va opri, ceea ce va afecta mai mulți procente din importurile de gaz ale Uniunii Europene.