Cei mai puternici oameni ai Planetei se întâlnesc la Davos. Discuții fundamentale pentru viitorul omenirii

La Davos, în Elveția, se va desfășura, duminică, Forumul Economic Mondial (WEF). În acest timp, „războiul își va fi forțat drumul în fruntea agendei.”

Pandemia a micșorat reuniunea anuală a celor puternici și bogați. Vor fi absenți oligarhii ruși care formau un fel de „Davos exterior” în mare parte neinvitați și totuși puternic prezenți în cabane și întâlniri private. Acum sunt sub sancțiuni occidentale și sub radar.

Context internațional marcat de război și criză economică

Sancțiunile au pus așadar capăt unora dintre cele mai fastuoase petreceri din oraș, dar va avea loc o apariție virtuală a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, va cere și el ajutor pentru reconstruirea orașului său distrus. Și miliardarul ucrainean Victor Pinchuk a invitat oaspeții Forumului la o vizionare sobră a crimelor de război rusești.

Vor avea loc sesiuni despre „Întoarcerea la război”, „Războiul rece 2.0”, „Încotro se îndreaptă Rusia?” „Sancțiuni” și perspectiva ca „O cortină de fier economică” să coboare între noul Occident unit și antagoniștii săi. Dar vor fi inimile delegaților de afaceri implicate cu totul în asta?, se întreabă jurnaliștii de la Bloomberg.

Fondatorul și președintele WEF, Klaus Schwab, va lansa „o inițiativă de referință pentru a consolida colaborarea globală”. Acest lucru sună mai plăcut pentru adunarea obișnuită, care predică credința în puterea economiei globale și celebrează bogăția pe care o produce.

„Înainte de o versiune virtuală a summitului, desfășurată în ianuarie, când valul omicron al pandemiei era în toi în întreaga lume, un sondaj al delegaților WEF le-a dezvăluit preocupările. Prioritățile s-au mutat de la probleme politice și economice la probleme sociale și de mediu și probleme de sănătate mintală.

Declanșarea, în februarie, a unui război de modă veche de cucerire teritorială, cel mai grav din Europa din 1945, trebuie să fi fost așadar un șoc.

Ce vor discut în Elveția puternicii Planetei

Directorii executivi corporativi și liderii lor politici observă progresele în prosperitate aduse de globalizare, comerț liber și pace, dar tind să uite că războiul este, de asemenea, o caracteristică a sistemului internațional. La fel ca în bulele bursiere, așa este și în diplomație: cei care cred că „de data aceasta va fi diferit” se înșală.

În războiul modern, toată lumea pierde
Cu cinci ani înainte de Primul Război Mondial, economistul și jurnalistul incisiv Norman Angell a scris o capodoperă de laudă a păcii, Marea Iluzie, menită să demonstreze că „costul economic al războiului a fost atât de mare încât nimeni nu putea spera să câștige prin începerea unei război ale cărui consecințe ar fi atât de dezastruoase”.

Națiunile deveniseră prea interdependente economic prin comerț pentru a se lupta între ele – Germania și Marea Britanie, până la urmă, erau partenerii comerciali principali ai celuilalt”, mai notează sursa citată.

Germania, Marea Britanie și celelalte mari puteri s-au scufundat în război în 1914. Dar teza cel mai bine vândută a lui Angell nu a fost discreditată. În orice caz, devastarea și daunele economice de durată cauzate de conflict au dovedit punctul său de vedere: în războiul modern, toată lumea pierde. Angell a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1933, anul ascensiunii lui Hitler la putere. Marile puteri, conduse de dictaturi fasciste și comuniste, s-au angajat într-o a doua rundă de război global, chiar mai distructiv decât precedentul.

#Davos #lideri #discutii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.