Bâta Kremlinului: Exporturile de metan ale Gazprom au scăzut cu 27,6%, în primele cinci luni

Gigantul rus Gazprom a redus cu 27,6% exporturile de gaze în primele cinci luni din 2022, comparativ cu perioada similară a anului trecut, ca urmare a sancţiunilor impuse de Occident Rusiei, din cauza campaniei militare din Ucraina, şi a refuzului unor clienţi de a plăti gazele în ruble, relatează agenţia EFE.

„Vânzările în străinătate au fost de 61 miliarde metri cubi, cu 27,6% mai mici (minus 23,2 miliarde metri cubi) faţă de aceeaşi perioadă din 2021”, a anunţat compania rusă de stat într-un comunicat publicat pe contul de Telegram.

Potrivit Gazprom, exporturile „se realizează în conformitate cu solicitările confirmate”.

Compania rusă a citat datele Gas Infrastructure Europe, conform cărora depozitele subterane de gaze europene conţin 10,4 miliarde metri cubi de gaze, şi vor avea nevoie de 42 miliarde mc în plus pentru a atinge 90% din capacitate.

Cu toate acestea, Gazprom a semnalat că Europa are încă timp să înmagazineze o cantitate suficientă de gaze pentru a face faţă unei ierni normale.

Pe de altă parte, compania rusă a informat că în primele cinci luni ale acestui an a redus nivelul de extracţie.

„În perioada ianuarie-mai 2022, Gazprom, conform datelor preliminare, a extras 211,4 miliarde metri cubi de gaze. Asta înseamnă cu 4,8% mai puţin (minus 10,6 miliarde mc) comparativ cu anul trecut”, menţionează compania.

Potrivit Gazprom, furnizările pe piaţa internă s-au menţinut în primele cinci luni la nivelul din 2021, deşi în mai au fost mai mari cu 17,7% faţă de perioada similară a anului trecut, fiindcă această lună a fost una dintre cele mai reci luni mai de când se fac monitorizări.

„În acest context, furnizările de gaze către consumatorii ruşi au marcat 22 de recorduri zilnice, din ultimii 10 ani. Majoritatea recordurilor au avut loc în a doua jumătate a lunii şi între 3 şi 5 mai au fost stabilite trei recorduri istorice absolute zilnice”, a semnalat compania.

Gazprom a anunţat, de asemenea, că exporturile de gaze în China prin gazoductul Sila Sibiri (Forţa Siberiei) continuă să crească.

#metan #export #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.