Putin vrea să cucerească întreaga regiune Donbas până pe 1 iulie. De ce vrea Kremlinul să controleze regiunea

02 Iun. 2022, 08:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Iun. 2022, 08:38 // Actual //  bani.md

Vladimir Putin a dat un ultimatum conducerii sale militare să avanseze până la graniţele administrative ale regiunii Lugansk până la 1 iunie (ieri, ceea ce nu s-a întâmplat) şi ale regiunii Doneţk până la 1 iulie, astfel încât să ajungă să controleze tot Donbasul.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, dat un ultimatum conducerii sale militare să avanseze până la graniţele administrative ale regiunii Lugansk până la 1 iunie şi ale regiunii Doneţk până la 1 iulie, scrie publicaţia ucraineană Ukrinform, care citează presa rusă. Astfel, Putin vrea să ajungă să controleze întregul bazin carbonifer Donbas.

Forţele ruse bombardează oraşe mai mari şi mai mici din estul Ucrainei cu scopul declarat de a „elibera“ vechea inimă industrială a ţării, cunoscută sub numele de Donbas. În estul Ucrainei au loc lupte grele în aceste zile, iar trupele ruse au vizat cu lovituri aeriene, rachete şi bombardamente de artilerie mai multe oraşe, inclusiv Severodoneţk şi Sloviansk. În Lugansk şi Doneţk, trupele ruse au bombardat marţi 21 de zone şi au distrus 46 de clădiri civile, conform datelor de la grupul de lucru comun al forţelor armate ucrainene.

Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei spunea că Rusia îşi concentrează eforturile pe desfăşurarea de operaţiuni în zona Doneţk, cu sprijinul forţelor aeriene, şi trage cu mortiere şi lansatoare de rachete multiple pentru a nimici trupele ucrainene.  În Liman, la 60 de kilometri vest de Severodoneţk, luptele continuă. Mai la sud, în Bahmut, Rusia încearcă să alunge unităţile trupelor ucrainene din poziţiile lor, a mai spus armata.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a spune că nu îl interesează planurile Rusiei de avansa până la graniţele administrative ale regiunii Lugansk până la 1 iunie şi ale regiunii Doneţk până la 1 iulie. Şeful statului ucrainean a recunoscut că situaţia din est este cea mai dificilă în prezent din cauza faptului că acolo s-a adunat cel mai mare număr de echipamente şi formaţiuni militare ruseşti.

„În ceea ce priveşte planurile Rusiei pentru 1 iunie, 1 iulie, 1 august sau, eventual, 1 septembrie, vor exista şi alte planuri politice – nu ne interesează care sunt planurile Rusiei. În est, ne este greu pentru că ne lipsesc armele potrivite“, a declarat Zelenski, citat de publicaţia ucraineană Ukrinform.
Ruşii au reuşit deja să blocheze majoritatea traficului feroviar spre est. Aceasta era cea mai rapidă rută pentru civilii care voiau să fugă din calea războiului, dar şi cel mai eficient transport pentru trupele ucrainene şi pentru armamentul greu. Liniile de tren în şi din Donbas au fost întrerupte şi singurele rămase sunt cele către Pokrovsk.

După ce şi-a abandonat campania de capturare a capitalei Kiev şi a celui de-al doilea oraş, Harkov, Vladimir Putin caută acum victoria militară în estul Ucrainei, unde acuză în mod fals Ucraina că a comis genocid. Atingerea obiectivelor sale în est este minimul de care are nevoie înainte de a putea încheia operaţiunea şi a pretinde că este un succes, scrie BBC.

Când liderul Rusiei vorbeşte despre Donbas, el nu se referă doar la zona producătoare de cărbune şi oţel a Ucrainei. El evidenţiază două mari regiuni estice, Lugansk şi Doneţk, care se desfăşoară din afara oraşului Mariupol, în sud, până la graniţa de nord cu Rusia. Ca şi peninsula Crimeea, regiunile administrative Lugansk şi Doneţk sunt regiuni în care o proporţie deosebit de mare a populaţiei vorbeşte rusă ca limbă maternă şi este etnic rusă. Situaţia este similară în Zaporijjea, Harkov şi, de asemenea, în Odesa. Dar numai în Crimeea etnicii ruşi reprezintă majoritatea populaţiei.

Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei: În ceea ce priveşte planurile Rusiei pentru 1 iunie, 1 iulie, 1 august sau, eventual, 1 septembrie, vor exista şi alte planuri politice – nu ne interesează care sunt planurile Rusiei.

O victorie în estul Ucrainei nu este importantă pentru Rusia doar în ceea ce priveşte strategia sa militară, ci are şi o valoare economică semnificativă.

În primul rând, Donbasul în sine este o regiune puternic industrializată, cunoscută pentru industria sa de exploatare a cărbunelui şi pentru rezervele mari de cărbune pe care Rusia le-ar putea accesa dacă ar anexa întreaga regiune. În al doilea rând, controlul regiunii ar permite Rusiei să creeze un „pod terestru“ către Crimeea, pe care a anexat-o de la Ucraina în 2014 şi care este un centru militar şi comercial vital pentru Moscova la Marea Neagră.

Această nevoie de a putea accesa Crimeea pe uscat este un motiv cheie pentru care oraşul-port de la sud Mariupol a fost punctul central al atacurilor ruseşti şi al rezistenţei ucrainene.

Site-ul postului de radio german Deutsche Welle scrie că importanţa eco­no­mică a regiunii Donbas contează mai puţin pentru Rusia decât pentru Ucraina, dacă cea din urmă doreşte să fie inde­pen­dentă din punct de vedere eco­nomic. „Un obiec­tiv crucial al războ­iului pentru Rusia este acela de a face Ucraina dependentă per­manent de Rusia – din punct de vedere po­litic, cultural şi economic“, scrie sursa citată.

21 Oct. 2026, 15:59
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 15:59 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Piața valutară din Republica Moldova a trecut în septembrie de la un excedent la un deficit al ofertei nete de valută din partea populației în raport cu cererea companiilor. Agenții economici au cumpărat net valută în echivalentul a 409 milioane de euro, cu 15,5% mai mult decât în august, în timp ce oferta netă din partea persoanelor fizice a crescut cu doar 2%, până la 398,4 milioane de euro. Diferența de 10,6 milioane de euro marchează inversarea situației din luna precedentă, când populația acoperea integral necesarul valutar al întreprinderilor.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, gradul de acoperire a cererii nete de valută a agenților economici prin oferta netă a persoanelor fizice a coborât de la 110,3% în august la 97,4% în septembrie, o diminuare de 12,9 puncte procentuale.

Cu alte cuvinte, dacă în august oferta netă din partea populației depășea cererea companiilor cu 36,4 milioane de euro, în septembrie aceasta a fost cu 10,6 milioane de euro mai mică decât necesarul net de valută al agenților economici.

Schimbarea a fost determinată în principal de accelerarea cumpărărilor de valută din partea companiilor. Într-o singură lună, cererea netă a acestora a crescut cu 54,9 milioane de euro, de la 354,1 milioane la 409 milioane de euro. În aceeași perioadă, oferta netă a populației a avansat cu numai 7,9 milioane de euro.

Evoluția indică o creștere a necesarului de valută al întreprinderilor, care poate fi asociată cu plățile pentru importuri și alte obligații externe. Totuși, datele BNM nu precizează în ce măsură majorarea cererii a fost determinată de fiecare dintre acești factori.

În pofida acestei schimbări, Banca Națională nu a efectuat intervenții pe piața valutară locală în septembrie. Situația contrastează cu luna august, când instituția cumpărase net 19 milioane de euro de pe piața interbancară.

Presiunile asupra pieței valutare s-au reflectat și într-o ușoară depreciere a leului față de moneda unică europeană. Cursul mediu a crescut de la 20,0541 lei pentru un euro în august la 20,1034 lei în septembrie, ceea ce înseamnă o depreciere a monedei naționale de aproximativ 0,25%.

Datele pentru primele nouă luni ale anului arată însă o situație mai echilibrată decât în 2025. Oferta netă de valută din partea persoanelor fizice a ajuns la 2,82 miliarde de euro, în creștere cu 464,1 milioane de euro, sau 19,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În același timp, cererea netă a companiilor a totalizat 2,959 miliarde de euro, cu 137,7 milioane de euro mai mult decât în ianuarie–septembrie 2025, echivalentul unei creșteri de 4,9%.

Astfel, diferența dintre cererea netă a companiilor și oferta netă a populației s-a redus de la 465,4 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la numai 139 milioane de euro în perioada similară din 2026. Este o diminuare de aproximativ 70% a acestui decalaj.

În consecință, gradul cumulat de acoperire a cererii valutare a crescut de la 83,5% la 95,3%, ceea ce indică o îmbunătățire substanțială a echilibrului dintre fluxurile nete de valută ale populației și necesarul agenților economici.

O altă evoluție se observă în structura valutelor tranzacționate de populație. Euro continuă să domine, cu o pondere de 66,2% în oferta netă, însă aceasta s-a redus față de 69,1% în august. În schimb, ponderea dolarului american a urcat de la 24,4% la 28,4%.

În valori absolute, oferta netă de dolari, exprimată în echivalent euro, a crescut de la 95,2 milioane la 113,1 milioane de euro, în timp ce oferta netă de monedă europeană a coborât de la 269,7 milioane la 263,8 milioane de euro.