Putin vrea să cucerească întreaga regiune Donbas până pe 1 iulie. De ce vrea Kremlinul să controleze regiunea

02 Iun. 2022, 08:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Iun. 2022, 08:38 // Actual //  bani.md

Vladimir Putin a dat un ultimatum conducerii sale militare să avanseze până la graniţele administrative ale regiunii Lugansk până la 1 iunie (ieri, ceea ce nu s-a întâmplat) şi ale regiunii Doneţk până la 1 iulie, astfel încât să ajungă să controleze tot Donbasul.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, dat un ultimatum conducerii sale militare să avanseze până la graniţele administrative ale regiunii Lugansk până la 1 iunie şi ale regiunii Doneţk până la 1 iulie, scrie publicaţia ucraineană Ukrinform, care citează presa rusă. Astfel, Putin vrea să ajungă să controleze întregul bazin carbonifer Donbas.

Forţele ruse bombardează oraşe mai mari şi mai mici din estul Ucrainei cu scopul declarat de a „elibera“ vechea inimă industrială a ţării, cunoscută sub numele de Donbas. În estul Ucrainei au loc lupte grele în aceste zile, iar trupele ruse au vizat cu lovituri aeriene, rachete şi bombardamente de artilerie mai multe oraşe, inclusiv Severodoneţk şi Sloviansk. În Lugansk şi Doneţk, trupele ruse au bombardat marţi 21 de zone şi au distrus 46 de clădiri civile, conform datelor de la grupul de lucru comun al forţelor armate ucrainene.

Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei spunea că Rusia îşi concentrează eforturile pe desfăşurarea de operaţiuni în zona Doneţk, cu sprijinul forţelor aeriene, şi trage cu mortiere şi lansatoare de rachete multiple pentru a nimici trupele ucrainene.  În Liman, la 60 de kilometri vest de Severodoneţk, luptele continuă. Mai la sud, în Bahmut, Rusia încearcă să alunge unităţile trupelor ucrainene din poziţiile lor, a mai spus armata.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a spune că nu îl interesează planurile Rusiei de avansa până la graniţele administrative ale regiunii Lugansk până la 1 iunie şi ale regiunii Doneţk până la 1 iulie. Şeful statului ucrainean a recunoscut că situaţia din est este cea mai dificilă în prezent din cauza faptului că acolo s-a adunat cel mai mare număr de echipamente şi formaţiuni militare ruseşti.

„În ceea ce priveşte planurile Rusiei pentru 1 iunie, 1 iulie, 1 august sau, eventual, 1 septembrie, vor exista şi alte planuri politice – nu ne interesează care sunt planurile Rusiei. În est, ne este greu pentru că ne lipsesc armele potrivite“, a declarat Zelenski, citat de publicaţia ucraineană Ukrinform.
Ruşii au reuşit deja să blocheze majoritatea traficului feroviar spre est. Aceasta era cea mai rapidă rută pentru civilii care voiau să fugă din calea războiului, dar şi cel mai eficient transport pentru trupele ucrainene şi pentru armamentul greu. Liniile de tren în şi din Donbas au fost întrerupte şi singurele rămase sunt cele către Pokrovsk.

După ce şi-a abandonat campania de capturare a capitalei Kiev şi a celui de-al doilea oraş, Harkov, Vladimir Putin caută acum victoria militară în estul Ucrainei, unde acuză în mod fals Ucraina că a comis genocid. Atingerea obiectivelor sale în est este minimul de care are nevoie înainte de a putea încheia operaţiunea şi a pretinde că este un succes, scrie BBC.

Când liderul Rusiei vorbeşte despre Donbas, el nu se referă doar la zona producătoare de cărbune şi oţel a Ucrainei. El evidenţiază două mari regiuni estice, Lugansk şi Doneţk, care se desfăşoară din afara oraşului Mariupol, în sud, până la graniţa de nord cu Rusia. Ca şi peninsula Crimeea, regiunile administrative Lugansk şi Doneţk sunt regiuni în care o proporţie deosebit de mare a populaţiei vorbeşte rusă ca limbă maternă şi este etnic rusă. Situaţia este similară în Zaporijjea, Harkov şi, de asemenea, în Odesa. Dar numai în Crimeea etnicii ruşi reprezintă majoritatea populaţiei.

Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei: În ceea ce priveşte planurile Rusiei pentru 1 iunie, 1 iulie, 1 august sau, eventual, 1 septembrie, vor exista şi alte planuri politice – nu ne interesează care sunt planurile Rusiei.

O victorie în estul Ucrainei nu este importantă pentru Rusia doar în ceea ce priveşte strategia sa militară, ci are şi o valoare economică semnificativă.

În primul rând, Donbasul în sine este o regiune puternic industrializată, cunoscută pentru industria sa de exploatare a cărbunelui şi pentru rezervele mari de cărbune pe care Rusia le-ar putea accesa dacă ar anexa întreaga regiune. În al doilea rând, controlul regiunii ar permite Rusiei să creeze un „pod terestru“ către Crimeea, pe care a anexat-o de la Ucraina în 2014 şi care este un centru militar şi comercial vital pentru Moscova la Marea Neagră.

Această nevoie de a putea accesa Crimeea pe uscat este un motiv cheie pentru care oraşul-port de la sud Mariupol a fost punctul central al atacurilor ruseşti şi al rezistenţei ucrainene.

Site-ul postului de radio german Deutsche Welle scrie că importanţa eco­no­mică a regiunii Donbas contează mai puţin pentru Rusia decât pentru Ucraina, dacă cea din urmă doreşte să fie inde­pen­dentă din punct de vedere eco­nomic. „Un obiec­tiv crucial al războ­iului pentru Rusia este acela de a face Ucraina dependentă per­manent de Rusia – din punct de vedere po­litic, cultural şi economic“, scrie sursa citată.

06 Sept. 2026, 08:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Sept. 2026, 08:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!