România nu îndeplinește niciun criteriu de adoptare a monedei euro. Mesajul tranșant venit de la Comisia Europeană

Șase din cele șapte țări care nu folosesc euro, inclusiv România, care stă cel mai rău, nu sunt încă pregătite să adopte moneda europeană, a declarat miercuri Comisia Europeană. Croația, spune Comisia Europeană, îndeplinește toate criteriile pentru a începe să folosească moneda euro din 2023.

În lumina evaluării Comisiei și ținând seama de factorii suplimentari relevanți pentru integrarea și convergența economică, inclusiv evoluția balanței de plăți și integrarea piețelor de produse, a muncii și a piețelor financiare, Comisia Europeană consideră că Croația îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro. Prin urmare, a adoptat, de asemenea, propuneri pentru o decizie a Consiliului și un regulament privind introducerea euro în Croația.

Raportul concluzionează că:

Evaluarea Comisiei este completată de raportul de convergență al Băncii Centrale Europene (BCE), care a fost publicat și astăzi.

1.Doar Croația și Suedia îndeplinesc criteriul de stabilitate a prețurilor.

2.Toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanțele publice, cu excepția României, care este singurul stat membru supus unei proceduri de deficit excesiv.

3.Bulgaria și Croația sunt cele două state membre care îndeplinesc criteriul cursului de schimb.

4.Bulgaria, Croația, Cehia și Suedia îndeplinesc criteriul ratei dobânzii pe termen lung.

Elementele-cheie ale evaluării celorlalte țări în funcție de criteriile UE

Bulgaria: Legislația băncii centrale a țării nu este compatibilă cu legislația din zona euro referitoare la Banca Centrală Europeană, iar inflația din Bulgaria este prea mare. Bulgaria îndeplinește cerințele privind finanțele publice, rata de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung.

Republica Cehă: Legile privind banca centrală a acestei țări nu sunt compatibile cu legislația din zona euro referitoare la Banca Centrală Europeană, inflația este prea ridicată și nu îndeplinește cerința privind cursul de schimb. Însă îndeplinește criteriile privind finanțele publice și ratele dobânzilor pe termen lung.

Ungaria: Legile privind banca centrală a țării nu sunt compatibile cu legislația din zona euro privind Banca Centrală Europeană, inflația este prea mare și nu îndeplinește cerința privind cursul de schimb. Îndeplinește însă criteriul privind finanțele publice și ratele dobânzilor pe termen lung.

Polonia: Legislația băncii centrale a acestei țări nu este compatibilă cu legislația din zona euro privind Banca Centrală Europeană, inflația este prea ridicată și nu îndeplinește cerința privind cursul de schimb sau convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Ea îndeplinește doar criteriul privind finanțele publice.

România: Țara nu îndeplinește niciunul dintre criterii.

Suedia: Legile privind banca centrală din Suedia nu sunt compatibile cu legislația din zona euro referitoare la Banca Centrală Europeană și nu îndeplinește cerința privind cursul de schimb. Ea îndeplinește toate celelalte criterii.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a felicitat Croația spunând că de astăzi va fi o țară mai puternică:

Astăzi, Croația a făcut un pas semnificativ către adoptarea euro, moneda noastră comună. La mai puțin de un deceniu de la aderarea la UE, Croația este acum pregătită să adere la zona euro la 1 ianuarie. Acest lucru va face economia Croației mai puternică, aducând beneficii cetățenilor, întreprinderilor și societății în general.Adoptarea monedei euro de către Croația va face, de asemenea, euro mai puternic. La douăzeci de ani de la introducerea primelor bancnote, euro a devenit una dintre cele mai puternice monede din lume, îmbunătățind mijloacele de trai a milioane de cetățeni din întreaga Uniune. Euro este un simbol al forței și unității europene. Felicitări, Croația!, a declarat Ursula von la Leyen, potrivit ec.europa.eu.

#Moneda euro #aderare #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Doar în trei ani capacitate sistemului nostru energetic au crescut de trei ori. Zilnic avem 360 MW surse regenerabile. Asta este o treime din vârful nostru de consum, a declarat secretarul de stat, Constantin Borosan, în cadrul ședinței Parlamentului.

„Doar consumatorii produs 130 MW energie renegabilă care și-au instalat 3-5KW. Există vârfuri de producere care creează dezechilibre în rețea. Or, conectarea la ENTSO-E, lansarea pieței de tranzacționarea și investiții în capacități de stocare scoate presiunea dezechilibrelor din rețea”, a punctat Borosan.

În ședința de miercuri, 24 aprilie, Guvernul a adoptat modificări importante la regulamentul privind organizarea de licitații pentru atribuirea statutului de producător eligibil în sectorul energiei regenerabile. Această decizie este strâns legată de planurile de instalare a parcurilor eoliene și fotovoltaice cu o capacitate totală de 165 MW.

Se estimează că investiția necesară pentru construcția parcurilor eoliene și a centralelor fotovoltaice va ajunge la aproximativ 190 de milioane de euro până în 2025. Odată ce aceste proiecte vor deveni operaționale, ponderea energiei electrice din surse regenerabile va crește semnificativ, de la 10% la sfârșitul anului 2023, la 16,6%. Acest lucru va contribui la îndeplinirea angajamentului național de a ajunge la o pondere de 30% energie regenerabilă în consumul final până în 2030, conform declarațiilor secretarului de stat al Ministerului Energiei, Andrei Grițco.