Oligarhii ruși sunt sancționați în același mod ca și Osama bin Laden

Sancțiunile au fost impuse oligarhilor cu legături strânse cu Vladimir Putin, ca răspuns la invazia sa în Ucraina, în încercarea de a face presiuni asupra președintelui rus. Oligarhii ruși – unii dintre cei mai bogați oameni din lume – și-au înghețat bunurile, de la superiaht-uri, lucrări de artă și proprietăți până la avioane private. Experții în mutarea banilor au observat însă o creștere a transferurilor de active cu câteva luni înainte de invazia Rusiei în Ucraina.

Sancționarea oligarhilor care au legătură cu Putin

Shane Riedel, expert în infracțiuni financiare și CEO al Elucidate, care analizează modelele în mișcarea banilor, a spus: „Cum este un oligarh sancționat diferit de modul în care a fost Osama bin Laden? Acesta este exact același instrument, exact același cadru legal care este folosit”.

„Dacă ne uităm la modul în care se mișcă tranzacțiile și la realocarea resurselor și a activelor și la creșterea noilor companii offshore, ceea ce reținem de aici este un mecanism absolut rapid pentru crearea de platforme alternative de plată”, a spus Riedel.

Aceste rețele alternative de mișcare a banilor, numite hawalas, au loc în afara sistemelor bancare tradiționale. Nu este necesară nicio documentație, așa că nu există înregistrări ale tranzacțiilor, ceea ce face o metodă ideală de finanțare a terorismului.

„Hawalas a avut nevoie de mii de ani să se dezvolte. Acum ei spun, „vom pune în aplicare ca un mecanism tactic care să ne permită să ocolim sancțiunile”, care este același ca pentru entitățile proxy – obiective diferite, oameni diferiți ”, a spus Reidel.

Bayh a mai spus că SUA au recunoscut pericolul hawalasului nereglementat, iar Congresul a trecut să „reglementeze activitățile lor în 1994, odată cu adoptarea unei legi care impunea ca întreprinderile de încasare a cecurilor și întreprinderile financiare informale precum hawalas să se înregistreze la guvern”. Legea a avut un efect redus asupra hawalasului.

Senatorul din Maryland, Paul Sarbanes, a declarat în cadrul audierii că „după 11 septembrie, am aflat că rețeaua teroristă a lui Osama bin Laden nu numai că a exploatat vulnerabilitățile din procedurile de reglementare și de aplicare a sistemului financiar formal, ci a folosit și sistemul informal pentru a muta sume semnificative de numerar în întreaga lume, fără a lăsa o amprentă electronică sau hârtie.”

Agențiile de informații și de aplicare a legii din SUA au monitorizat Al Qaeda și pe bin Laden în anii 1990, avertizând oficialii guvernamentali cu privire la o amenințare tot mai mare. În 1996, bin Laden a declarat un jihad, un război sancționat religios, împotriva SUA, care a dus la atacuri violente asupra intereselor americane de peste ocean. Bin Laden credea că o lovitură asupra SUA va convinge guvernul să se retragă din lumea musulmană.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#oligarhi #Sanctiuni Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza avertizează că decizia Statelor Unite de a impune sancțiuni companiilor petroliere rusești Lukoil și Rosneft poate declanșa o adevărată „bombă atomică” pentru securitatea energetică a României și Republicii Moldova. Washingtonul a anunțat măsuri drastice care obligă toate băncile și companiile din lume să înceteze colaborarea cu Lukoil și subsidiarele sale unde deține peste 50% până la 21 noiembrie.

Potrivit lui Sturza, aceste sancțiuni vizează reacția Rusiei față de procesul de pace, iar efectul lor va fi resimțit în lanț în Europa de Est. Lukoil și Rosneft produc anual aproximativ 270 de milioane de tone de hidrocarburi, din totalul de 516 milioane tone al Rusiei. Circa 30% din acest volum merge la export — în India, Ungaria, Slovacia și Serbia, dar și indirect în România.

„Aici avem o mare problemă. În comparație cu alte state care au limitat deja activitatea Lukoil, în România și Republica Moldova autoritățile au fost extrem de relaxate”, a scris Sturza, amintind o discuție cu un înalt oficial român care i-a spus: „lucrează, plătesc taxe, Dumnezeu cu ei”.

Fostul premier menționează că Lukoil deține circa 20% din piața de retail în ambele țări, iar în Republica Moldova compania controlează aproape 50% din importul de motorină și 100% din cel de combustibil de aviație. „Să substitui aceste volume într-un timp scurt va fi foarte greu”, avertizează Sturza, subliniind că și în România situația e critică: rafinăria Petrotel Lukoil, cu o capacitate de 2,4 milioane de tone — 25% din totalul național — ar putea întâmpina dificultăți majore.

Lukoil operează circa 300 de stații peco în România și 100 în Republica Moldova. Acestea nu vor fi închise imediat, însă după 21 noiembrie va fi necesară o licență specială de tranziție. „Eu personal, pe ambele maluri ale Prutului, le spuneam autorităților — vom avea o problemă! Trebuia impusă vânzarea activelor Lukoil. Răspunsul a fost mereu același: ‘totul va fi bine’. Ca să înțelegem cât de influenți sunt rușii pe la noi”, a adăugat Sturza.

În opinia sa, se impune de urgență crearea unui grup de lucru la Chișinău pentru a limita pagubele economice și energetice. Singura soluție viabilă ar fi Rompetrol și, doar limitat, Petrom, „alții mari prieteni cu roșii”, scrie fostul premier.

În final, Sturza face trimitere la o decizie controversată din 2007, când kazahii au intrat pe piața românească prin preluarea Rompetrol. „La reproșul marinarului agitat, eu am răspuns: timpul ne va arăta cine a avut dreptate”, a încheiat el.

#lokoil #sanctiuni #Trump