Octavian Armașu a participat la conferința internațională „Politica monetară într-o nouă realitate europeană”

Provocările politicii monetare, realitatea post-pandemică și consecințele economice ale războiului din Ucraina au fost discutate la conferința internațională cu tema „Politica monetară într-o nouă realitate europeană”, găzduită astăzi de banca centrală a Poloniei (Narodowy Bank Polski).

Evenimentul a fost organizat în premieră pentru băncile centrale și a reunit oficiali din țările cuprinse între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră, în cadrul inițiativei „Trei Mări” care cuprinde 12 state membre ale Uniunii Europene. La conferință au participat și șefii băncilor centrale ale Ucrainei și Georgiei, alături de guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu.

Evenimentul și-a propus o destinație inovatoare, oferind o platformă pentru împărtășirea experiențelor, perspectivelor și ideilor referitoare la provocările de politică monetară cu care se confruntă băncile centrale în condițiile actuale.

Cele trei sesiuni de dezbateri au vizat impactul sever al crizei COVID și efectul devastator al războiului din Ucraina asupra inflației atât la nivel regional, cât și la cel global.

„Toate băncile centrale se confruntă cu aceleași dileme și toate caută soluțiile cele mai potrivite pentru economiile lor. Nu există o rețetă universală. Pentru fiecare bancă centrală este o responsabilitate foarte complexă, în funcție de particularitățile de țară. În acest sens, BNM depune toate eforturile ca să ia măsurile cele mai adecvate”, menționează Octavian Armașu.

Inițiativa „Trei Mări” a fost lansată de Croația și Polonia în anul 2015 ca o platformă a țărilor membre UE din Europa Centrală și de Est pentru a stimula cooperarea în regiune, a accelera procesele de modernizare a infrastructurii de transport și digitală și a consolida independența energetică. Membrii acestei inițiative sunt: Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Lituania, Letonia, Estonia, Austria, Slovenia, Croația, România și Bulgaria.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#conferinta #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După o pauză de un an, Ucraina a reluat exportul de materie primă către Uzina Metalurgică din Râbnița, situată pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria – considerată un avanpost rusesc în Republica Moldova. Informația a fost publicată de portalul ucrainean obozrevatel.ua, cu referire la datele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, citat de obozrevatel.com.

Potrivit sursei, exportator a devenit, ca și anul trecut, compania ucraineană „D-Kamet”, care, în baza unui contract cu Uzina Metalurgică Moldovenească, deținută de proprietari ruși, a livrat partide de fier vechi prin punctul vamal „Nistru”. Documentele de export indică drept destinație oficială Republica Moldova, însă punctul final de descărcare este gara Râbnița, în Transnistria.

Reluarea livrărilor are loc în pofida faptului că piața ucraineană se confruntă cu un deficit strategic de metal uzat, accentuat după invazia pe scară largă a Rusiei, pierderea unor teritorii industriale și distrugerea uzinelor din sud și est. În același timp, exporturile acestui material strategic sunt în creștere rapidă.

Amintim că în august 2024 aceeași companie „D-Kamet” a expediat 276 de tone de metal uzat către uzina din Râbnița – prima livrare după începutul războiului. Totodată, Uzina Metalurgică Moldovenească a fost inclusă în 2018 pe lista de sancțiuni a Consiliului de Securitate și Apărare Națională al Ucrainei, fiind considerată parte a mecanismului economic pro-rus. În martie 2019, însă, aceasta a fost scoasă de pe lista sancțiunilor fără explicații oficiale.

Solicitat de presă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, nu a comentat deocamdată informația apărută în presa ucraineană.

Fostul deputat Alexandr Slusari s-a arătat indignat de situație:

„Presa ucraineană se revoltă și nu înțelege cum poate fi ajutat un regim separatist și pro-rus, tratat ca reprezentant al țării-agresorului. Credeam că prietenii noștri din Ucraina au însușit lecția istoriei contemporane, când acest cvazistat s-a menținut inclusiv datorită Ucrainei. Mai ales că pentru această lecție țara vecină plătește un preț imens. Trist.”