Războiul din Ucraina. Moscova a anunțat că armata rusă a „distrus depozitul cu arme occidentale”

12 Iun. 2022, 20:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Iun. 2022, 20:06 // Actual //  bani.md

Războiul din Ucraina. Rusia a „distrus” un mare depozit de arme occidentale. Forțele ruse au tras cu rachete de croazieră Kalibr pentru a distruge un mare depozit cu arme americane și europene în regiunea Ternopil din Ucraina, a informat agenția de știri Interfax, citând Ministerul rus al Apărării.

Forţele ruse au lansat rachete de croazieră Kalibr pentru a distruge un mare depozit, din regiunea ucraineană Ternopil (vest), unde se află arme americane şi europene, a anunţat duminică Ministerul Apărării rus.

Un oficial din regiunea de sud a Ucrainei spune că forțele de la Kiev sunt „fără muniție”, iar trupele ruse pregătesc o nouă ofensivă împotriva orașului Sloviansk, anunță armata ucraineană. Ucraina spune că aproximativ 800 de oameni se ascund în orașul asediat Severodonețk.

Armata rusă a doborât trei avioane de vânătoare Su-25 ale forţelor ucrainene în apropierea oraşelor Doneţk şi Harkov

Ministerul Apărării britanic a afirmat, pe Twitter, că Rusia îşi foloseşte superioritatea numerică a trupelor şi a pieselor de artilerie pentru a cuceri gradual teritorii în oraşul ucrainean Severodoneţk şi în jurul acestuia.

Pe de altă parte, ministrul adjunct de externe ucrainean Dmitro Senik a informat că ţara sa a stabilit două rute prin Polonia şi România pentru a-şi exporta cerealele şi a reuşit astfel să evite o criză alimentară globală.

Senik a subliniat că securitatea alimentară mondială este expusă riscurilor întrucât invazia militară rusă în Ucraina a oprit exporturile ucrainene de cereale prin porturile de la Marea Neagră. Ucraina este al patrulea exportator de cereale din lume şi în prezent are aproximativ 30 de milioane de tone de cereale care aşteaptă să fie exportate.

Rusia a trecut la arme capabile să provoace victime în masă

Oficialii ucraineni și britanici au avertizat că forțele ruse se bazează pe arme capabile să provoace victime în masă, în timp ce încearcă să facă progrese în capturarea estului Ucrainei, iar luptele aprige și prelungite epuizează resursele de ambele părți.

Bombardierele ruse au lansat probabil rachete anti-navă grele din perioada anilor 1960 în Ucraina, a declarat Ministerul Apărării din Marea Britanie. Rachetele Kh-22 au fost concepute în primul rând pentru a distruge portavioanele folosind un focos nuclear. Când sunt folosite în atacuri la sol cu ​​focoase convenționale, acestea „sunt foarte inexacte și, prin urmare, pot provoca daune colaterale grave și victime”, a spus ministerul.

Ambele părți au cheltuit cantități mari de armament în ceea ce a devenit un război de uzură pentru regiunea de est a minelor de cărbune și a fabricilor cunoscute sub numele de Donbas, punând presiuni uriașe asupra resurselor și stocurilor lor.

Rusia folosește probabil rachete anti-navă de 5,5 tone, deoarece nu dispune de rachete moderne mai precise, a spus ministerul britanic. Nu a oferit detalii despre locul exact despre care se crede că au fost desfășurate astfel de rachete, informează Reuters.

16 Nov. 2026, 12:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 12:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Reforma salarizării în sectorul bugetar, prezentată drept o măsură de majorare a veniturilor angajaților, riscă să producă efectul invers, susține deputatul Ion Chicu. Potrivit acestuia, modificările pregătite la Legea nr. 270 cu privire la sistemul unitar de salarizare prevăd reducerea premiilor, schimbarea mecanismului de ajustare a salariilor și o creștere a fondului de remunerare care nu ar acoperi inflația acumulată.

Chicu afirmă că impactul financiar al noii legi este estimat la 4,7 miliarde de lei, raportat la un fond total de salarizare de 32,7 miliarde de lei. Astfel, potrivit calculelor sale, creșterea ar reprezenta aproximativ 14%, sub nivelul inflației cumulate pe doi ani, despre care deputatul susține că va depăși 18%.

„Nu poate fi vorba despre o majorare a salariilor pentru majoritatea bugetarilor atunci când costurile legii vor fi de 4,7 miliarde de lei. Raportat la fondul general de 32,7 miliarde, asta înseamnă o creștere cu 14%. Considerând că anul acesta majoritatea bugetarilor nu au beneficiat de majorări, raportat la inflația pe doi ani, asta înseamnă o scădere a salariului real”, a declarat parlamentarul.

O altă modificare criticată de Chicu vizează mecanismul de ajustare a salariilor. Potrivit deputatului, actuala raportare la inflația anuală ar urma să fie înlocuită cu un indicator legat de creșterea nominală a Produsului Intern Brut.

În opinia sa, această schimbare ar putea dezavantaja angajații din sectorul public în perioadele în care inflația depășește ritmul de creștere a economiei în termeni nominali.

„În majoritatea cazurilor, salariile bugetarilor nu vor crește în măsura inflației. De exemplu, în anul 2022, inflația a depășit creșterea nominală a PIB-ului cu 20 de puncte procentuale”, a afirmat Chicu.

Deputatul atrage atenția și asupra reducerii plafonului pentru premiile acordate angajaților din sectorul public. Potrivit acestuia, fondul destinat premiilor unice ar urma să fie diminuat de la maximum 5% la 2% din fondul anual de salarizare.

În același timp, plafonul premiului anual ar urma să scadă de la 50% la 20% din salariul de bază, ceea ce, în opinia parlamentarului, ar putea reduce veniturile suplimentare ale angajaților bugetari.

Chicu susține că modificările riscă să îi dezavantajeze tocmai pe angajații care asigură funcționarea instituțiilor publice, fără ca aceștia să beneficieze de o creștere reală a veniturilor.

„Oamenii care într-adevăr muncesc nu au majorarea reală de salariu”, a declarat deputatul.

Parlamentarul a anunțat că nu va susține modificările legislative, motivând că acestea nu ar compensa pierderea puterii de cumpărare a salariaților.

„Bineînțeles, noi nu vom susține această lege, pentru că, în pofida promisiunilor, salariul real al oamenilor scade”, a conchis Ion Chicu.

În schimb, Guvernul susține că reforma, aprobată pe 12 noiembrie, va aduce o majorare salarială medie de 15,7% pentru aproximativ 172.000 de angajați bugetari. Autoritățile afirmă că noul sistem urmărește creșterea salariilor de bază și reducerea discrepanțelor dintre diferite categorii de personal.