Război Ucraina, ziua 112. Rusia iese la rampă cu noi amenințări care sperie lumea întreagă

Războiul din Ucraina a ajuns în cea de-a 112-a zi. Conflictul este unul de uzură și nu pare că se va încheia prea curând. Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, și-ar dori să cucerească Ucraina în întregime, dar deocamdată nu pare să aibă forța necesară pentru un asemenea obiectiv, consideră oficiali din apărarea americană.

Secretarul adjunct pentru Afaceri Politice al Departamentului Apărării din Statele Unite ale Americii, Colin Cal, a declarat că Vladimir Putin încă își dorește toată Ucraina, dar nu poate pune mâna pe ea, potrivit Europeiskaia Pravda și Reuters.

Ce planuri are președintele Rusiei, Vladimir Putin

Oficialul de la Pentagon a declarat că, în contextul avansului din zona separatistă a Ucrainei, Donbas, președintele rusiei probabil că ar vrea să ocupe și alte părți ale țării, dacă nu chiar pe toată Ucraina.

„Eu încă cred că Putin are planuri pentru o mare parte a Ucrainei, dacă nu pentru întreaga țară. În același timp, nu cred că poate atinge acest obiectiv”, a spus Colin Cal, la un eveniment găzduit de Center for a New American Security.

UPDATE 1: Ucraina a pierdut un sfert din terenul arabil de la invazia Rusiei, în special în sud și est, a declarat luni ministrul adjunct al Agriculturii, insistând că securitatea alimentară nu este amenințată.

În ciuda pierderii a 25% din terenul arabil, plantarea culturilor în acest an este mai mult decât suficientă” pentru a asigura hrană pentru populație, a declarat Taras Vysotskiy într-o conferință de presă. El a spus că nivelul consumului național a scăzut „din cauza deplasărilor în masă și a migrației externe”, deoarece milioane de oameni au fugit pentru a scăpa de lupte.

UPDATE 2: În timp ce livrările de arme ale occidentalilor către Ucraina cresc, apropiaţii lui Vladimir Putin alimentează din nou spaţiul public cu ameninţări despre utilizarea arsenalului nuclear de care dispune Kremlinul.

Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat din Rusia şi, în acelaşi timp, unul dintre oamenii de încredere ai lui Vladimir Putin, nu se sfieşte deloc să vorbească despre declanşarea unui război nuclear. Scos din sărite de o declaraţie a lui Radoslaw Sikorski, fostul ministru de externe al Poloniei, Volodin spune răspicat că Moscova este gata oricând să riposteze cu un atac nuclear.

Fug oligarhii de la Moscova

„Europenii vor avea probleme mult mai grave decât cele cu care se confruntă astăzi. Sikorski provoacă un conflict nuclear în centrul Europei. Nu se gândeşte nici la viitorul Ucrainei, nici la viitorul Poloniei. În cazul în care sugestiile sale vor fi îndeplinite, aceste ţări vor înceta să mai existe, la fel ca şi Europa. Sikorski şi alţii asemenea lui sunt motivul pentru care Ucraina nu trebuie doar eliberată de ideologia nazistă, ci şi demilitarizată, asigurând statutul ţării fără arme nucleare” a afirmat şeful Dumei de Stat.

#razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.