Fostul prim-ministru al Rusiei a anunțat ce țări vor fi luate la țintă de Vladimir Putin

Fostul prim-ministru al Rusiei, Mihail Kasianov, a subliniat țările pe care Rusia le-ar putea viza în continuare dacă va câștiga războiul împotriva Ucrainei. Kasianov, prim-ministrul Rusiei din 2000 până în 2004, a declarat agenției France-Presse că „dacă Ucraina va cădea, statele baltice vor fi următoarele”.

Termenul „state baltice” este un termen neoficial folosit pentru a se referi la Estonia, Letonia și Lituania. Au devenit națiuni independente în 1991, după destrămarea Uniunii Sovietice și astăzi sunt guvernate ca democrații.

Kasianov a mai spus că președintele rus Vladimir Putin s-a comportat ca un om schimbat în zilele care au precedat războiul din Ucraina. Potrivit publicației, el a descris că l-a văzut pe Putin la o ședință a consiliului de securitate cu trei zile înainte ca Rusia să înceapă invazia Ucrainei pe 24 februarie.

Cine urmează pe lista lui Putin

„Când am văzut ședința Consiliului de Securitate al Rusiei, mi-am dat seama că da, va fi un război”, a spus Kasianov pentru AFP, adăugând că nu credea că Putin era capabil să gândească clar la momentul respectiv. „Îi cunosc pe acești oameni și, privindu-i, am văzut că Putin s-a schimbat. Nu în sens medical, ci în termeni politici”, a spus el, potrivit publicației. „Am cunoscut un alt Putin”.

Kasianov a mai spus pentru AFP că nu este de acord cu avertismentul președintelui francez Emmanuel Macron că Putin nu trebuie umilit în Ucraina. El a respins ideea ca Ucraina să renunțe la o parte din teritoriul său, o sugestie a fostului secretar de stat american Henry Kissinger. Kasianov a fost dat afară de Putin în februarie 2004, după care a devenit critic și un lider al opoziției lui Putin.

Moartea soldaților ruși

Între timp, Putin s-a comparat cu Petru cel Mare, primul împărat al Rusiei, în timp ce încerca să justifice invazia Ucrainei. Cu toate acestea, invazia a mers prost, mai ales după ce forțele ruse au suferit „pierderi devastatoare” ale ofițerilor lor subordonați.

Săptămâna trecută, armata ucraineană a declarat că una dintre brigăzile sale a distrus o unitate rusă „de elită” după un foc de 14 ore în estul Ucrainei. Ministerul Apărării al Ucrainei a mai spus că armata rusă a pierdut atât de mulți soldați încât a umplut cu cadavre o întreagă fabrică de ambalare a cărnii din Melitopol, potrivit Business Insider.

#Kasianov #invazie #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața mondială a petrolului intră într-o nouă zonă de risc, iar traderii avertizează că rezervele care au ținut sub control scumpirile sunt aproape epuizate. În aceste condiții, orice nouă perturbare a transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz ar putea duce la noi scumpiri ale petrolului și carburanților.

Reluarea confruntărilor dintre Statele Unite și Iran a afectat din nou traficul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute de transport al petrolului din lume. Înainte de izbucnirea conflictului, prin această zonă tranzitau aproximativ 20 de milioane de barili de petrol și produse petroliere pe zi, echivalentul unei cincimi din consumul mondial.

Potrivit Financial Times, aproape trei sferturi din cele aproximativ 400 de milioane de barili eliberați din rezervele strategice în prima etapă a crizei au fost deja utilizați. Astfel, statele dispun de o marjă mult mai redusă pentru a interveni în cazul unei noi escaladări.

Și Fondul Monetar Internațional atrage atenția că, până la sfârșitul lunii mai, peste 1,1 miliarde de barili de țiței nu au mai ajuns pe piața internațională din cauza perturbărilor provocate de conflict. Volumul este echivalent cu aproximativ zece zile de consum mondial și depășește pierderile înregistrate în aceeași etapă a crizei petroliere din 1973, a războiului Iran-Irak și a Războiului din Golf.

După armistițiul temporar din luna iunie, exporturile statelor din Golf reveniseră la peste 80% din nivelul de dinaintea războiului. În ultima săptămână însă, acestea au coborât din nou sub 50%, până la aproximativ 11 milioane de barili pe zi, potrivit estimărilor Goldman Sachs.

Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite încearcă să redirecționeze o parte din exporturi prin conducte și terminale aflate în afara Strâmtorii Ormuz, însă capacitatea acestora nu este suficientă pentru a înlocui complet transporturile blocate. Irakul și Kuweitul rămân printre statele cele mai afectate, având puține alternative pentru exporturile de petrol.

Pe fondul acestor tensiuni, petrolul Brent s-a tranzacționat miercuri la 84,95 de dolari pe baril, cu peste 15% mai mult decât înainte de izbucnirea conflictului, iar petrolul american WTI a închis la 79,60 dolari pe baril. Goldman Sachs estimează că Brent ar putea depăși pragul de 110 dolari pe baril în ultimul trimestru al anului dacă exporturile din Golf nu își revin.

Escaladarea situației vine după ce Statele Unite au reimpus blocada navală asupra porturilor iraniene și au lansat noi atacuri asupra unor obiective militare din apropierea Strâmtorii Ormuz. În replică, Iranul a amenințat că va bloca și alte coridoare de export din regiune, avertizând că petrolul și gazele vor fi exportate „fie pentru toată lumea, fie pentru nimeni”.

Traderii avertizează că, fără o soluție diplomatică, orice nou atac asupra unui petrolier, terminal sau conducte s-ar putea reflecta rapid în prețul carburanților, în costurile transporturilor și în inflația mondială.

#rezerve epuizate #criza de petrol