Rușii au dublat vânzările de locuințe în Turcia, în luna mai

Vânzările de locuinţe în Turcia au urcat în mai cu 107,5%, la 122.768, comparativ cu perioada similară din 2021, arată datele publicate miercuri de Institutul de Statistică, ruşii fiind principalii cumpărători, pentru a doua lună consecutiv, transmite Reuters.

Vânzările către străini au urcat cu 235,7%, principalii cumpărători fiind ruşii, cu 1.275 locuinţe în mai, de la 1.152 în aprilie. Ei sunt urmaţi de iranieni şi irakieni. Ruşii şi ucrainenii au achiziţionat peste 25% din locuinţele cumpărate de străini.

Ruşii bogaţi investesc în sectoarele imobiliare din Turcia şi Emiratele Arabe Unite, căutând un paradis financiar în urma războiului din Ucraina şi a sancţiunilor occidentale. Oficialii din sectorul imobiliar susţin că vânzările către străini au crescut înainte de intrarea în vigoare, săptămâna aceasta, a legii care prevede creşterea plafonului privind valoarea minimă de achiziţionare a unei locuinţe de la 250.000 la 400.000 dolari. Străinii vor să beneficieze de schema Guvernului prin care se acordă cetăţenie turcă celor care cumpără locuinţe.

Vânzările de locuinţe către străini aduc valută economiei Turciei, sprijinind moneda naţională, aflată sub presiune.

Oficialii din sectorul imobiliar estimează că în 2021 au intrat în economiei 10 miliarde de dolari datorită vânzărilor de locuinţe către străini, acestea situându-se la 58.576 unităţi, notează Agerpres.

Datele din mai arată şi o creştere a vânzărilor de proprietăţi ipotecate, cu 177,8% comparativ cu perioada similară din 2021, reprezentând 23,9% din totalul vânzărilor, arată datele Institutului de Statistică.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#ruși #Turcia #apartamente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.