Șeful CNAM, despre problema asigurărilor în medicină: este nevoie de reformarea și modernizarea sistemului de sănătate

Este nevoie de reformarea și modernizarea sistemului de sănătate, concentrarea eforturilor în domeniul prevenirii bolilor și promovării sănătății. Or, sectorul spitalicesc din Republica Moldova consumă în mod constant peste 50% din fondul de bază al asigurării obligatorii de asistență medicală, destinat acordării de servicii medicale, constată Ion Dodon, directorul general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină într-un interviu pentru politicadesănătate.ro.

Potrivit lui, acest procent este cu mult peste media de 40% alocată pentru spitale în UE. De asemenea, circa 30% din totalul internărilor sunt afecţiuni care pot fi şi sunt tratate în alte ţări la nivelul asistenței primare sau în ambulatoriu, fapt ce duce la utilizarea ineficientă a unor resurse şi aşa reduse. Unele spitale folosesc diverse mecanisme, precum creşterea numărului de internări, pentru a-şi mări veniturile şi a-şi putea acoperi costurile fixe.

„Acești pacienți ar putea fi trataţi în condiții de ambulatoriu, cu cheltuieli mici, beneficiind și de un spectru larg de medicamente compensate. În Republica Moldova o problemă majoră este legată și de resursele umane ale sistemului de sănătate, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Dezechilibrul numeric este reprezentat la nivel naţional de o sub acoperire sau, în unele cazuri, chiar lipsă de personal. Totodată, există şi importante dezechilibre legate de concentrarea personalului medical în mediul urban în detrimentul celui rural”, punctează Dodon.

În opinia directorului, urmare a situației create, sistemul de sănătate din Republica Moldova nu poate răspunde în mod corespunzător la necesitățile populației de servicii de sănătate. Printre deficiențe e și absenţa unui sistem informațional integrat în domeniul de sănătate. În context, este necesară atât promovarea dosarului medical electronic al pacientului, fapt care ar elimina aspectele legate de fraudele în indicațiile de diagnostic, prescripţiile de medicamente, cât și dezvoltarea unui sistem de monitorizare a prescrierii şi eliberării de medicamente (e-rețeta). Câştigarea încrederii populaţiei în sistemul de sănătate presupune garantarea calităţii serviciului medical oferit cetățenilor și îmbunătăţirea continuă a acestuia.

Referindu-se la combaterea pandemiei COVID-19, Dodon a menționat că aceasta a influențat inclusiv planurile și activitatea CNAM. 1,7 miliarde de lei alocați anul trecut, dintre care cea mai mare parte – peste 1,2 miliarde – a fost orientată pentru tratamentul în spital al persoanelor cu noul coronavirus. Circa 63 de mii de persoane au avut nevoie de îngrijiri în spital. De tratament contra COVID-19 au beneficiat gratuit și persoanele neasigurate, ceea ce a însemnat o povară suplimentară pentru fondurile AOAM.

În context, directorul CNAM susține că deși cheltuielile publice pentru sănătate sunt în continuă creștere, totuşi, cota plăţilor de buzunar suportate de păturile sărace ale populației în cheltuielile totale în sănătate este una considerabilă. Pe parcursul mai multor ani, medicamentele folosite în condiții de ambulatoriu înregistrează cea mai mare cotă a plăţilor de buzunar în gospodăriile casnice (în medie 72% în anul 2016, OMS).

Drept prioritate a instituției, în beneficiul cetățenilor, directorul își propune extinderea listei de medicamente compensate, conform priorităților strategice de compensare stabilite de Guvern. Mă refer aici și la medicamente compensate pentru tratamentul ambulatoriu al pacienților aflați la îngrijire paliativă. O noutate este și compensarea, în premieră, a dispozitivelor medicale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#asigurari in medicina #Dodon #CNAM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 300 de mii de moldoveni cu cetățenie română riscă să rămână fără cartea de identitate urmare a noilor modificări la legislație intrate în vigoare peste Prut, potrivit anunțului Just Consult.

„Cetățenii Republicii Moldova care dețin cetățenie română și au carte de identitate românească se confruntă cu acțiuni abuzive ale autorităților române. După verificarea la adresa de domiciliu, autoritățile rețin actul de identitate pentru a fi anulat. Aceste acțiuni au ca rezultat limitarea drepturilor acestor cetățeni, inclusiv dreptul la un act de identitate românesc și dreptul la libera circulație”, susține Just Consult.

De la 10 iunie 2023, au intrat în vigoare noi reguli pentru românii care locuiesc la o altă adresă decât cea din buletin. Potrivit noii legi, persoanele care locuiesc la o altă adresă decât cea din cartea de identitate sunt obligate în termen de 15 zile să își facă mutația.

„Persoanele care, din diferite motive, locuiesc la alte adrese decât cea din buletin de identitate sunt obligate să solicite la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor schimbarea domiciliului sau înscrierea mențiunii privind stabilirea reședinței în termen de 15 zile de la mutare și să ceară înscrierea în cartea de imobil”, se arată în lege. Nerespectarea acestor reguli atrage amenzi cuprinse între 75 și 150 de lei românești.

Mulţi moldoveni de peste Prut îşi fac buletine de România pentru a putea munci în Uniunea Europeană, iar proprietarii de locuinţe fac din asta o afacere.

Pentru mii de persoane din Republica Moldova, câteva localităţi de peste Prut sunt „acasă” doar în acte. Aceştia îşi fac buletine de România pentru a putea munci în Uniunea Europeană.

De exemplu, în trei comune din judeţul Iaşi, există cel puţin câte o casă cu locuitori fantomă. Unii dintre ei nici nu au trecut măcar să vadă cum arată casa în care locuiesc oficial. Totodată, la Galați, există o casă cu 3000 de rezidenți.