Izvorul de profituri de miliarde pentru bănci a secat: BCE vrea să interzică creditarea ultra ieftină

Banca Centrală Europeană analizează modalităţi de a împiedica băncile să obţină profituri suplimentare de miliarde de euro din schema de creditare ultra ieftină pe care a lansat-o în timpul pandemiei, odată ce va începe să majoreze ratele dobânzilor la sfârşitul acestei luni.

Împrumuturile subvenţionate în valoare de 2,2 miliarde de euro acordate băncilor de către BCE au contribuit la evitarea unei crize a creditelor în momentul crizei Covid-19. Însă, având în vedere că banca centrală intenţionează acum să majoreze ratele, aceasta ar urma să ofere un bonus de câştiguri suplimentare în valoare de până la 24 de miliarde de euro pentru creditorii din zona euro, potrivit analiştilor.

Consiliul guvernatorilor BCE urmează să discute modul în care ar putea limita marja suplimentară pe care sute de bănci o vor putea obţine din împrumuturile sale subvenţionate prin simpla plasare a acestora înapoi în depozite la banca centrală, potrivit a trei persoane familiare cu aceste planuri.

Aceste persoane au declarat că ar fi inacceptabil din punct de vedere politic ca BCE să ofere băncilor un profit susţinut de contribuabili, în timp ce creşte costurile de împrumut pentru gospodării şi întreprinderi, iar majoritatea creditorilor comerciali plătesc bonusuri personalului şi distribuie dividende investitorilor.

BCE, citat de ZF, a declarat că intenţionează să majoreze dobânda la depozite la minus 0,25% la şedinţa din 21 iulie, semnalând totodată că este probabilă o majorare mai mare în septembrie, pentru a duce dobânda peste zero pentru prima dată în ultimul deceniu, urmată de alte majorări dacă inflaţia rămâne ridicată.

O opţiune ar putea fi ca BCE să modifice termenii împrumuturilor pentru a reduce şansele băncilor de a obţine un randament automat al banilor, aşa cum le-a făcut mai atractive după ce a început pandemia în 2020.

BCE şi-a apărat împrumuturile ieftine acordate băncilor, spunând: „Fără ele, pandemia ar fi lovit mult mai puternic economia reală”. Ea a refuzat să comenteze modul în care ar putea opri creditorii să obţină câştiguri excepţionale.

Morgan Stanley a estimat că băncile ar putea obţine între 4 şi 24 de miliarde de euro de profit suplimentar dacă ar pune împrumuturile ieftine ale BCE în depozite la banca centrală începând de luna trecută şi până la sfârşitul schemei, în decembrie 2024, în funcţie parţial de cât de repede cresc ratele în lunile următoare.

O persoană informată în acest sens a declarat că BCE a estimat că câştigul total disponibil pentru bănci este aproape jumătate din estimarea maximă făcută de Morgan Stanley. Peste 740 de bănci au solicitat împrumuturile la vârful lor din iunie 2020, când au fost distribuite 1,3 mld. euro, însă numărul total de participanţi la schemă nu este disponibil public.

BCE a început să ofere împrumuturile – cunoscute sub denumirea de operaţiuni de refinanţare pe termen mai lung ţintite (TLTRO) – în septembrie 2019. Iniţial, acestea au fost disponibile la rata de depozit a BCE de minus 0,5%. Dar, după ce pandemia a lovit, BCE a redus rata la minus 1%, plătind de fapt băncilor chiar mai mult pentru a împrumuta bani, cu condiţia ca acestea să nu-şi micşoreze portofoliile de credite.

Luna trecută, BCE a readus rata TLTRO la rata de depozit. Însă, în mod esenţial, rata la credite este calculată ca medie pe durata de viaţă de trei ani a acestora. Băncile pot rambursa anticipat banii la fiecare trei luni. Luna trecută au fost efectuate rambursări anticipate în valoare de 74 de miliarde de euro, mult mai puţin decât se aştepta, ceea ce reflectă atractivitatea sporită a sistemului pe măsură ce ratele dobânzilor cresc.

„Unele bănci şi-au verificat de două ori calculele privind profitul cu BCE şi apoi au renunţat la ideea de a le rambursa anticipat”, a declarat un oficial.

Fabio Iannò, ofiţer senior de credite la Moody’s, a declarat: „Ne aşteptăm ca băncile europene să îşi păstreze TLTRO cât mai mult timp posibil, pentru că este vorba doar de bani gratis.” El a prezis că cea mai mare parte a lichidităţilor BCE nu va finanţa împrumuturi, ci va fi depozitată la banca centrală.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#profituri #miliarde #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.