Scumpirea gazului aruncă în aer prețul căldurii! Gavrilița: Vom acorda compensații

Facem totul posibilul să menținem prețurile joase pentru cetățeni. Am pomenit de programul de compensații este care valabil pentru energia termică, gaze și curent, a comentat primi-ministra Natalia Gavrilița solicitarea Termoelectrica de majorare a tarifului la căldură.

„Este un program mai țintit. Se va baza pe datele veniturilor și consumul de energie a gospodăriei. Avem și un program de asigurare cu lemne a populației. Și vom face tot posibilul în acest sens ca populația să fie asigurată cu lemne”, a precizat Gavrilița.

Locuitorii Capitaliei ar urma să achite cu 200 de lei mai mult pentru căldură, dacă ANRE va da curs solicitării Termoelectrica de a majora tariful pentru o Gigacalaorie.

Termoelectrica solicită un tarif de 2367 de lei pentru Gcal fără TVA. Compania își justifică solicitarea prin scumpirea gazului, respectiv majorarea cheltuielilor.

Ultima dată căldura în Chișinău s-a scumpit 28 ianuarie 2022 cu 30%. La acea vreme ANRE aprobase un tarif 2169 de lei p/Gcal fără TVA.

#tarif #scumpire #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.