Unul dintre modele marca Peugeot nu vor mai avea vitezometre digitale. Vor fi înlocuite cu cele vechi. Care este cauza

Grupul auto Stellantis a anunţat miercuri că va înlocui vitezometrele digitale cu cele mai vechi, de tip analog, pentru unul dintre modele marca Peugeot, o consecinţă a crizei de semiconductori care afectează industria auto mondială.

Doar autoturismele Peugeot 308 vor suferi această modificare, în condiţiile în care grupul Stellantis, format în acest an ca urmare a fuziunii dintre grupul francez PSA şi concurentul italo-american Fiat Chrysler, regrupează 14 mărci de automobile, printre care Opel, Jeep, Ram şi Maserati.

“Este o modalitate rapidă pentru a depăşi un obstacol real pentru producţia de automobile, până la finalizarea crizei cipurilor”, a declarat purtătorul de cuvânt de la Stellantis.

Producătorul auto a precizat că schimbările vor fi făcute la începutul lunii mai, menționând că grupul Stellantis păstrează cipurile pentru panourile digitale ale celor mai populare modele ale sale, precum SUV-ul Peugeot 3008.

Asamblarea automobilelor Peugeot 308 la uzina de la Sochaux (Franţa) a fost afectată deja din cauza lipsei de semiconductori, la fel cum a fost şi activitatea uzinelor auto din întreaga lume în ultimele luni.

Deficitul de cipuri afectează producătorii auto din întreaga lume, și mai și producătorii de routere pentru Internet.

S-a mai menționat că Peugeot se gândeşte să aplice un discount de 400 de euro pentru autoturismele care vor fi echipate cu vitezometre analogice. Stellantis a refuzat că facă orice comentarii cu privire la acest subiect.

Stellantis este al patrulea mare producător auto din lume cu un portofoliu format din 14 mărci de automobile.

#vitezometre #cipuri #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața cerealelor din Republica Moldova traversează o perioadă de stabilitate aparentă, dar presiunile externe și costurile logistice ridicate anunță o posibilă scădere a prețurilor în următoarele săptămâni, potrivit analizei economistului Iurie Rija.

Grâul furajer se vinde între 2,90 și 3,00 lei/kg în nordul țării, ajungând până la 3,40 lei/kg în zona Giurgiulești. Transportul din nord către port costă între 600–650 lei/tonă, TVA inclus.
Grâul alimentar a înregistrat o ușoară creștere de 5–10 bani/kg, fiind cotat între 3,10 și 3,55 lei/kg, în funcție de calitate.
Totuși, stocurile mari din portul Constanța – unde grâul moldovenesc este cotat la 185 euro/tonă (≈3,60 lei/kg) – limitează perspectivele de creștere, iar costurile de transport fluvial de 9–11 dolari/tonă reduc marjele fermierilor.

„Piața se află într-o fază de așteptare. Oferta rămâne superioară cererii, iar traderii adoptă o politică prudentă, anticipând o corecție descendentă”, notează Rija.

Orzul se menține stabil la un nivel ridicat: 3,15 lei/kg în nord și până la 3,70 lei/kg la Giurgiulești. Scăderea suprafețelor semănate – cu circa 10 mii ha mai puțin decât anul trecut – a menținut prețurile ferme.
În port, orzul moldovenesc se vinde la 220 dolari/tonă FOB, însă evoluția grâului ar putea determina o reducere graduală a prețurilor.

Circa 99% din recolta de rapiță a fost deja comercializată, iar cotațiile au crescut cu 0,20–0,30 lei/kg față de începutul lunii.
Prețurile variază între 8,30 și 9,10 lei/kg, apropiate de nivelul din portul Constanța (470 euro/tonă, ≈9,1 lei/kg).
Unii fermieri au folosit rapița pentru a stinge datorii către furnizori, reducând lichiditatea de pe piață.

Porumbul se tranzacționează la 3,00–3,15 lei/kg în nord și 3,40–3,50 lei/kg în sud. Cererea internă este menținută de procesatorii de furaje și bioetanol, însă recoltele mari din Ucraina și SUA ar putea genera o scădere a prețurilor în noiembrie.
În Giurgiulești, cotația este de 215–218 dolari/tonă FOB, incluzând costurile portuare.

Prețurile au crescut cu 0,20–0,30 lei/kg în ultimele două săptămâni, ajungând la 9,50–10,20 lei/kg.
Costurile logistice rămân ridicate (~650 lei/tonă din nord spre Giurgiulești). În Constanța, floarea-soarelui se vinde la 590 dolari/tonă, iar în Turcia la 600–605 dolari/tonă, pe fondul unei recolte mai mici în Ucraina.
Rija atrage atenția asupra indicelui Baltic (BDI), care măsoară costurile de transport maritim: o creștere a acestuia duce la scăderea prețului oferit fermierilor, deoarece traderii își ajustează marjele.

Economistul estimează că lunile noiembrie–decembrie vor aduce o stabilitate relativă, însă începutul anului 2026 va depinde de volumul exporturilor de ulei rusesc, care influențează direct prețurile regionale la semințele de floarea-soarelui și uleiurile vegetale.

„Piața agricolă moldovenească se află într-un echilibru fragil. Factori precum costul logistic, cursul valutar și dinamica exporturilor din regiunea Mării Negre vor determina direcția prețurilor în următoarele luni”, conchide Iurie Rija.