Patriarhul Kiril a fost pus pe lista neagră de Canada. Moscova: „Numai nişte satanişti îl pot sancţiona pe patriarh”

Canada l-a sancţionat vineri pe patriarhul Kiril, şeful Bisericii Ortodoxe ruse, în cadrul unei noi serii de sancţiuni, din cauza invaziei Ucrainei de către Rusia, care vizează `agenţii dezinformării şi propagandei ruse”.Moscova a reacționat imediat.

Patriarhul Kiril, liderul spiritual al ortodocşilor ruşi din 2009, şi-a pus biserica în serviciul preşeidntelui rus Vladimir Putin, pe care l-a catalogat drept un ”miracol” şi căruia îi împărtăşeşte ambiţiile unei Rusii conservatoare şi dominatoare şi îi susţine ofenisva în Ucraina.

În afara Canadei, Regatul Unit l-a sanţcionat în iunie pe patriarhul Kiril, în vârstă de 75 de ani, după ce Uniunea Europeană (UE) a renunţat să-i înscrie numele pe lista neagră. După anunțul făcut de Canada, a venit și reacția Moscovei. „Numai nişte satanişti îl pot sancţiona pe patriarh”, a atacat o purtătoare de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

Patriarhul Kiril, sancționat de Canada

„În vederea unei contracarări a campaniei de dezinformare a Kremlinului, Canada impune sancţiuni unui număr de 29 de agenţi ai dezinformării şi propagandei patronate de stat şi unui număr de 15 entităţi controlate sau deţinute de Guvernul rus şi care participă la eforturi de dezinformare”, a anunţat ministrul canadian de Externe Mélanie Joly, în marja uneireuniuni cu omologii săi din cadrul G20 pe Insula Bali, în Indonezia.

Aceste sancţiuni îi vizează de asemenea pe Sumbatovici Gasparian, şeful Deprtamentului Internţaional al grupului rus de presă RT.

Ottawa a interzis, în ultimele luni, difuzarea canalelor RT în Canada, iar Moscova a închis apoi biroul în Rusia al nstituţiei publice de presă CBC/Radio-Canada.

„Maşina rusă de propagandă trebuie să dea socoteală pentru minciunile sale. Canada este hotrâtă să lupte împotriva dezinformării peste tot şi oricând. Cei care răspândesc înşelătoria” vot fi ”traşi la răspundere”, a subliniat Joly. Ottawa a sancţionat, în total, 1.150 de persoane şi entităţi din Rusia, Belarus şi Ucraina.

#Kirill #patriarh #sanctiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dilemă logistică de proporții: peste 225 000 de autovehicule de marfă rulau la începutul acestui an pe drumurile naționale, în timp ce transportul feroviar s-a prăbușit la un minim istoric de 2,4 mil. tone. Reabilitarea anunțată a căilor ferate ridică însă întrebarea ce se va întâmpla cu „sutele de mii” de camioane achiziționate în ultimele două decenii, avertizează economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”).

„Pentru a salva drumurile, trebuie să revitalizăm calea ferată. Dar ce facem cu flota imensă de camioane cumpărate tocmai pentru că trenurile au fost neglijate?”, a întrebat Ioniță în emisiunea „Analize economice”.

În 1990, 90 % din marfă era transportată pe calea ferată. Astăzi, 94% circulă pe șosele. Tonajul feroviar s-a redus de la 14 mil. tone (2002) la 2,4 mil. tone (2025). Traficul rutier de marfă a urcat de la 2,4 mld. t-km (2005) la 7,5 mld. t-km (2024).

Potrivit lui Ioniță, explozia flotei auto a fost stimulată de embargo-urile rusești (2014–2015), pandemia și seceta din 2020, dar și de războiul din Ucraina, care a bulversat rutele tradiționale de export. În paralel, exporturile moldovenești au scăzut de doi ani, diminuând cererea de transport chiar când parcul de camioane atinge recorduri.

Supracapacitatea din sectorul auto nu se reflectă în profit: tarifele au fost erodate de concurență, iar întreținerea drumurilor – afectate de traficul greu – devine o povară bugetară. Reabilitarea liniei de cale ferată pe coridorul nord–sud ar transfera greutatea de pe asfalt, dar ar lăsa transportatorii rutieri cu vehicule subutilizate și credite nerecuperate.

Drept soluție Ioniță propune reabilitarea segmentelor critice de cale ferată pentru mărfuri agricole și tranzit, sScheme de conversie sau buy-back pentru flota de camioane îmbătrânită;
Incentive fiscale pentru operatorii feroviari și parteneriate public-private la terminale multimodale și un plan național de întreținere a drumurilor finanțat din taxarea transportului greu.

Ioniță anticipează o revigorare sezonieră a transportului de marfă odată cu exportul noii recolte, dar avertizează că modelul „toată marfa pe roți” nu mai este sustenabil: „Fără o strategie coerentă, riscăm să rămânem și cu drumuri distruse, și cu trenuri goale, și cu camioane fără marfă”.