Cum a devenit un oraș din Polonia veriga cheie a ajutorului american pentru Ucraina. Populația, mai mare cu 100.000

09 Iul. 2022, 06:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Iul. 2022, 06:54 // Actual //  bani.md

Vehiculele zgomotoase străbat străzile. Bateriile de rachete Patriot, pe care America le-a desfășurat aici în martie, scanează cerul.
Avioanele militare aterizează, își descarcă încărcătura și decolează, aproape non-stop.

În sala de sosiri, câțiva voluntari străini care vor lupta în Ucraina, inclusiv un fost soldat american, își ridică bagajele. Aeroportul aflat la nord de Rzeszow, un oraș din sud-estul Poloniei, obișnuia să gestioneze doar câteva zboruri pe zi. Războiul lui Vladimir Putin l-a transformat în principalul depozit pentru armele occidentale destinate Ucrainei. De asemenea, a transformat orașul Rzeszow, scrie The Economist.

La începutul anului, Rzeszow, aflat la o oră cu trenul de granița cu Ucraina, era al 15-lea oraș ca mărime din Polonia, cu o populație puțin sub 200.000 de locuitori. De atunci au sosit aproximativ 100.000 de refugiați; în funcție de câți au rămas, poate fi acum al zecelea oraș ca mărime din Polonia.
Ucrainenii nu sunt singurii nou-veniți.

Diplomații străini, trupele americane și lucrătorii umanitari se înghesuie în hoteluri și restaurante. O chelneriță este surprinsă când un client vorbește poloneză.

„Orașul salvator al Ucrainei”

„Dar unde sunt taberele de refugiați?” Primarul orașului, Konrad Fijolek spune că doar o parte dintre cei strămuți locuiesc în adăposturi. Restul au fost preluați de localnici. De îndată ce a început războiul, ajutoarele de urgență, încărcate în autobuze, camioane și mașini de pasageri, au început să se îndrepte din Rzeszow spre vestul Ucrainei. Pe 22 mai, Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a declarat Rzeszow „orașul salvator al Ucrainei”.

Atmosfera aceasta i-a surprins până și pe localnici. Relațiile din zonele de frontieră fuseseră bântuite de amintiri despre atrocitățile din timpul celui de-al doilea război mondial: masacrarea polonezilor de către naționaliștii ucraineni; epurarea etnică a ucrainenilor de către partizanii polonezi și ulterior regimul comunist. Aceste ranchiuni care se estompează au fost șterse de invazia Rusiei, spune Fijolek. „Ucrainenii luptă pentru noi”, spune el, „pentru ca rușii să nu aibă idei stupide despre venirea aici”.

Economia locală înflorește

Economia locală este înfloritoare. Producătorul de motoare pentru avioanele de luptă F -16 din SUA, una dintre numeroasele companii de aviație cu sediul în Rzeszow, este cel mai mare angajator al regiunii. Rzeszow este, de asemenea, un centru IT și farmaceutic. Dar ucrainenii se luptă să-și găsească locuri de muncă bune. Oksana Hlusceko, care conducea o farmacie în Kiev înainte ca rușii să invadeze, face acum curățenie în camere la un hotel de la periferia orașului. S-a înscris la cursuri de poloneză, spune ea, și intenționează să devină farmacist autorizat.

Mulți ucraineni care au trecut pe aici s-au mutat în orașe mai mari sau s-au întors acasă. Ola Filaretova, balerină din Dnipro, și cei doi copii ai săi s-au întors la Rzeszow după câteva săptămâni după ce a stat în ală zonă din Polonia. Fiicei ei mai mici îi era dor de oraș și de prietenii pe care și-i făcuse aici. Doamnei Filaretova îi era dor să fie mai aproape de casă. „Sunt doar 100 km până la graniță”, spune ea printre lacrimi. „Asta face lucrurile mai suportabile.”

Realitatea Live

20 Oct. 2025, 15:04
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2025, 15:04 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei a publicat rezultatele sondajului privind creditarea bancară pentru trimestrul II 2025, care arată o stabilitate a condițiilor de creditare pentru companii și o ușoară relaxare pentru populație.

Standardele de creditare aplicate societăților nefinanciare s-au menținut neschimbate (0%), peste așteptările anterioare ale băncilor (-15%). În același timp, cererea pentru finanțare din partea companiilor a crescut ușor (+16%), pe fondul investițiilor în capital circulant și capital fix. Pentru trimestrul următor, băncile anticipează o relaxare moderată a standardelor (20%) și o nouă creștere a cererii (+29%).

În perioada analizată, au fost depuse 6 750 de cereri de credite din partea companiilor, dintre care 5 986 au fost acceptate. Cele mai multe solicitări au venit din domeniul comerțului (36,4%), urmat de întreprinderile individuale (11,8%) și agricultură (8,9%). Cele mai multe refuzuri s-au înregistrat în sectorul energetic (27,3%), servicii (21,3%) și construcții (19%).

În ceea ce privește populația, standardele de creditare s-au relaxat ușor (+8%), fiind peste prognoza precedentă (+5%). Relaxarea a fost determinată de scăderea costurilor de finanțare, de o toleranță mai mare la risc și de presiunea concurențială între bănci. Cererea de credite din partea populației a crescut ușor (+13%), dar s-a situat sub nivelul anticipat (+14%). Pentru trimestrul următor, băncile anticipează o reducere ușoară a cererii (-5%).

Pe parcursul trimestrului II, au fost depuse 52 800 de cereri de credite în format fizic, dintre care 31 936 au fost aprobate, și 121 958 de cereri online, dintre care 47 949 au fost acceptate. Cele mai multe cereri în format fizic au fost pentru credite de consum (78,1%), urmate de cele pentru procurarea sau construcția imobilului (7,2%) și alte destinații (14,7%). În format electronic, ponderea creditelor de consum a fost de 98,3%, cea a creditelor imobiliare – 0,2%, iar alte domenii – 1,5%.

Rata respingerilor rămâne ridicată: 39,9% pentru creditele de consum și 46,9% pentru cele imobiliare în format fizic, respectiv 61% și 82,4% în cazul cererilor online.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII