Patriarhul Kiril a fost pus pe lista neagră de Canada. Moscova: „Numai nişte satanişti îl pot sancţiona pe patriarh”

09 Iul. 2022, 06:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Iul. 2022, 06:26 // Actual //  bani.md

Canada l-a sancţionat vineri pe patriarhul Kiril, şeful Bisericii Ortodoxe ruse, în cadrul unei noi serii de sancţiuni, din cauza invaziei Ucrainei de către Rusia, care vizează `agenţii dezinformării şi propagandei ruse”.Moscova a reacționat imediat.

Patriarhul Kiril, liderul spiritual al ortodocşilor ruşi din 2009, şi-a pus biserica în serviciul preşeidntelui rus Vladimir Putin, pe care l-a catalogat drept un ”miracol” şi căruia îi împărtăşeşte ambiţiile unei Rusii conservatoare şi dominatoare şi îi susţine ofenisva în Ucraina.

În afara Canadei, Regatul Unit l-a sanţcionat în iunie pe patriarhul Kiril, în vârstă de 75 de ani, după ce Uniunea Europeană (UE) a renunţat să-i înscrie numele pe lista neagră. După anunțul făcut de Canada, a venit și reacția Moscovei. „Numai nişte satanişti îl pot sancţiona pe patriarh”, a atacat o purtătoare de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

Patriarhul Kiril, sancționat de Canada

„În vederea unei contracarări a campaniei de dezinformare a Kremlinului, Canada impune sancţiuni unui număr de 29 de agenţi ai dezinformării şi propagandei patronate de stat şi unui număr de 15 entităţi controlate sau deţinute de Guvernul rus şi care participă la eforturi de dezinformare”, a anunţat ministrul canadian de Externe Mélanie Joly, în marja uneireuniuni cu omologii săi din cadrul G20 pe Insula Bali, în Indonezia.

Aceste sancţiuni îi vizează de asemenea pe Sumbatovici Gasparian, şeful Deprtamentului Internţaional al grupului rus de presă RT.

Ottawa a interzis, în ultimele luni, difuzarea canalelor RT în Canada, iar Moscova a închis apoi biroul în Rusia al nstituţiei publice de presă CBC/Radio-Canada.

„Maşina rusă de propagandă trebuie să dea socoteală pentru minciunile sale. Canada este hotrâtă să lupte împotriva dezinformării peste tot şi oricând. Cei care răspândesc înşelătoria” vot fi ”traşi la răspundere”, a subliniat Joly. Ottawa a sancţionat, în total, 1.150 de persoane şi entităţi din Rusia, Belarus şi Ucraina.

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.