UE trimite Ucrainei 1 miliard de euro. Pentru ce vor fi folosiți banii

Miniştrii de Finanţe din UE au decis marți, 12 iulie, la Bruxelles, deblocarea unei tranșe de 1 miliard de euro pentru Ucraina, potrivit AFP.

Fondurile, care fac parte din pachetul de 9 miliarde de euro anunţat în mai de Comisia Europeană, vor fi folosite de autoritățile de la Kiev pentru a depăși consecinţele războiului.
Ajutorul, sub formă de credite, vizează să răspundă nevoilor de finanţare imediate cele mai urgente ale Ucrainei, a declarat ministrul ceh al finanţelor, Zbynek Stanjura, a cărui ţară asigură, până la finalul anului, preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE.

Suma ar urma să ajute statul ucrainean să acopere, printre altele, cheltuieli publice precum plata salariilor sau cheltuieli pentru funcţionarea spitalelor şi a şcolilor.
Cu noul ajutor, valoarea asistenţei macrofinanciare furnizate Ucrainei de Uniunea Europeană de la începutul conflictului ajunge la 2,2 miliarde de euro.

Kievul are nevoie de 5 miliarde de dolari pe lună pentru ca economia sa să continue să funcţioneze, declara în luna mai ministrul Finanţelor ucrainean, Serghei Marcenko.
Miliardul de euro aprobat marţi de blocul comunitar corespunde sumei propuse de Comisia Europeană la 1 iulie şi constituie prima parte a unui dispozitiv de cel mult 9 miliarde de euro, în acest an, care fusese propus de executivul UE pe 18 mai pentru a ajuta Ucraina să facă faţă consecinţelor războiului.

Totuşi, statele membre sunt divizate cu privire la modalităţile de finanţare a acestui ajutor, ceea ce întârzie întregul proces. Celelalte opt miliarde de euro sunt blocate în condiţiile în care unele ţări membre pun sub semnul întrebării capacitatea unei ţări în război de a se îndatora pe termen lung, recunosc diplomaţi europeni.

Asistenţa macrofinanciară este un ajutor pe care UE îl furnizează ţărilor vecine confruntate cu probleme grave ale balanţei de plăţi, în completarea unui ajutor financiar din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI). Ea poate lua forma creditelor pe termen mediu sau lung, subvenţiilor sau unei combinaţii a celor două.
FMI a evaluat la 14,3 miliarde euro deficitul balanţei de plăţi a Ucrainei la finalul lunii iunie.

#bani #Ucraina #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli trebuie extins și revizuit, iar Republica Moldova are nevoie de un mecanism de subvenționare a accizei la motorină, o actualizare urgentă a Legii Apelor și o intervenție fermă către Uniunea Europeană pentru liberalizarea permanentă a exporturilor de fructe. Acestea sunt doar câteva dintre propunerile-cheie lansate de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Afirmațiile economistului vin în contextul în care mediul de afaceri și-a expus prioritățile pentru politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2026 în cadrul unei ședințe recente a Agendei Naționale de Business.

TVA rambursabil pentru agricultori: măsura trebuie menținută și extinsă
Veaceslav Ioniță a reamintit că între 2009 și 2014 agricultorii moldoveni au beneficiat de un mecanism de rambursare a TVA. În contextul recentelor crize, Guvernul a relansat acest mecanism, însă actualul program expiră în iunie 2025. „Agricultorii cer ca mecanismul să fie prelungit și revizuit, deoarece nu toți au putut aplica în calitate de beneficiari. Cei acceptați au avut însă beneficii reale”, a declarat expertul.

Acciza la motorină – povară pentru agricultori, fără beneficii directe

Ioniță atrage atenția că în prezent, circa 80% din acciza pe produse petroliere este direcționată pentru reparația drumurilor, însă agricultorii care folosesc utilaje în câmp nu beneficiază direct de această infrastructură. „Este justificată cererea agricultorilor de a beneficia de un mecanism de restituire a accizei la motorină pentru a reduce costurile de producție”, a subliniat el.

Legea Apelor și irigațiile: între urgență și strategie

Economistul a insistat și asupra revizuirii Legii Apelor și elaborării unei strategii naționale de irigare până în 2030. „Din 13 miliarde de metri cubi de apă care intră anual în țară, se utilizează sub 0,4%. Republica Moldova este vulnerabilă în fața secetelor din cauza lipsei unui sistem performant de irigații”, a avertizat Ioniță, adăugând că o parte din sprijinul UE ar trebui orientat spre agricultură.

Pericolul restricționării exporturilor de fructe în UE

Un alt risc major semnalat de Ioniță este expirarea la 25 iunie 2025 a privilegiilor tarifare acordate prin Acordul de Asociere cu UE. „Este esențial ca Guvernul să negocieze de urgență prelungirea acestor termene. În caz contrar, circa 3.000 de antreprenori din sectorul fructelor vor fi afectați într-un moment în care exporturile generale sunt în scădere, iar cele de fructe în creștere”, a avertizat economistul.

Alerta privind industria zahărului: risc de colaps

Republica Moldova riscă să devină importator net de zahăr, atrage atenția Ioniță. „Suntem unica țară din regiune care nu acordă subvenții producătorilor de zahăr. În context de criză, trebuie limitat importul de zahăr pentru producătorii locali și aplicate măsuri anti-dumping, asemenea celor din UE. Altfel, vom pierde o industrie esențială și venituri bugetare importante”, a explicat analistul.

Contrabanda cu tutun: efectele reglementărilor neinspirate

Referindu-se la piața produselor din tutun, Ioniță a amintit că anul trecut contrabanda a explodat din cauza reglementărilor incoerente, afectând bugetul și sănătatea publică. Producătorii cer amânarea interdicției aromelor pentru produsele din tutun încălzit, introducerea unei accize pentru pliculețele cu nicotină și o legislație clară pentru aceste produse. Totodată, se solicită un calendar fiscal stabil pentru următorii trei ani.

Alte propuneri din partea mediului de afaceri

Sectorul plantelor medicinale și aromatice: Necesitatea unui program național dedicat, eliminarea blocajelor vamale și promovarea unui brand de țară pentru aceste produse. Piața serviciilor de taxi: Combaterea activității în zona gri (peste 30% din piață) și o tranziție echilibrată către liberalizarea pieței asigurărilor.

Infrastructura rutieră: Alocarea a 80% din accize pentru fondul rutier, ajustarea accizei la motorină și crearea unui mecanism de restituire pentru agricultori. Transportul feroviar: Separarea operatorului feroviar de expeditorii privați și crearea unei autorități de reglementare independente. „Aceste propuneri reflectă o nevoie acută de reforme sistemice și politici coerente. Dacă nu se intervine rapid și eficient, riscurile economice vor continua să se adâncească, în special pentru sectoarele strategice precum agricultura și exporturile”, a conchis Veaceslav Ioniță.

#politica fiscală #accize #TVA