BEMOL, despre victimizarea BERD în șmecheriile de preluare a Portului Giurgiulești. Declarație

În contextul interviului domnului Alain Pilloux, vice-președinte BERD, realizat în cadrul vizitei în Republica Moldova, compania BEMOL face următoarea Declarație:

Suntem de acord cu afirmația domnului Pilloux, că există o legătură directă între cauza Victoriabank și cauza Portul Giurgiulești. Asemănarea nu este doar în „multitudinea de litigii interminabile” – acestea fiind doar consecințe. De asemenea, există asemănări în ceea ce privește implicarea în aceste cauze a unor și acelorași persoane, metodele de preluare, tăinuirea beneficiarului real, precum și utilizarea BERD cu scopul de a crea percepția de legitimitate.

În calitate de parte semnatară al Acordului de Investiții, cunoaștem cu certitudine că Acordul a fost conceput și semnat pentru a fi reciproc avantajos atât statului, cât și investitorului. După acapararea Portului, au avut loc intervenții ilegale în prevederile și scopul inițial al Acordului, acesta fiind modificat în interesul unui anumit grup de persoane și în detrimentul statului.

În ceea ce privește încălcările drepturilor și proprietatea Investitorului informația a fost transmisă autorităților judiciare competente.

Totodată, exprimăm disponibilitatea de a transmite în adresa instituțiilor statului informațiile privind prejudiciile cauzate zilnic bugetului de către grupul de persoane menționat mai sus, care au fost dezvăluite în cadrul acțiunilor de apărare a drepturilor noastre.

Astăzi, 12 iulie, BERD a avertizat că o nouă acțiune legală a procurorilor moldoveni afectează dezvoltarea portului de la Giurgiulești operat de BERD, într-un moment în care portul de la Dunăre devine un element important în efortul global de organizare a exportului de cereale din Ucraina. Asta după ce instituția a preluat prin escrocherie portul Giurgiulești.

Bani.md a scris anterior că în data de 30 iunie, procurorii anticorupție au aplicat sechestru în sumă ce depășește 150.000.000 lei pe active care formează capitalul social al companiei care gestionează Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti.

Cauza penală datează din 2020 și vizează delapidarea averii străine de către foști factori de decizie în cadrul companiei Bemol. Este vorba de fostul administrator Thomas Moser, care a administrat portul Giurgiulești până în anul 2021. Mai exact, cauza penală ține de acțiuni pretins ilegale care au stat la baza preluării gestionării portului. Drept rezultat al investigațiilor, în iunie 2022, persoană cu rol de factor de decizie a fost pusă sub învinuire de către procurorii PCCOCS, persoană care pe parcursul urmăririi penale se prevalează de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Thomas Moser a administrat portul Giurgiulești până în anul 2021. Ulterior BERD a intrat în posesia a 100% din participația portului. Anterior, Moser a fost angajatul BERD în Georgia. În prezent, Moser este anunțat în căutare internațională.

Despre escrocheriile BERD de preluare a portului Giurgiulești au scris și jurnaliștii londonezi de la REPORTER într-o investigație. „Conflictul a apărut atunci când Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cu sediul în Londra, a preluat Portul Internațional Giurgiulești în mai 2021, de la Thomas Moser, un fost bancher BERD care era administratorul portului și odată devenind proprietarul acestuia, a fost implicat într-o dispută juridică cu proprietarul inițial din Azerbaijan Rafig Aliyev”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#declaratie #Bemol #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.