Cât costă o simplă salată la cea mai luxoasă plajă din insula Thassos. Locul preferat de moldoveni

Una dintre plajele din Thassos pe care moldovenii le vizitează an de an a pus la dispoziția clienților prețuri accesibile. Cât ar trebui să scoateți din buzunar pentru o salată, în cazul în care treceți pragul localurilor din această zonă.

Insula Thassos, este locul unde din ce în ce mai mulți moldoveni aleg să își petreacă vacanța atunci când merg în Grecia. Aici, turiștii se bucură de cele mai frumoase peisaje și de mâncarea bună pe care bucătarii o pregătesc în fiecare zi.

Pe un forum dedicat turiștilor care doresc să viziteze sau au vizitat recent această insulă, o postare legată de prețurile din localuri a atras atenția turiștilor.

La Scala este cea mai apreciată și luxoasă plajă din Thassos, pe care moldovenii o vizitează în fiecare an.

Din ce în ce mai multe persoane se declară mulțumite de serviciile oferite în acest loc, în care apa curată și nisipul fin sunt tot ceea ce ai nevoie pentru un concediu plăcut.

Prețurile pe plaja La Scala sunt în raport cu calitatea de care toți turiștii au parte. Astfel, pentru o salată, doritorii vor fi nevoiți să scoată din buzunar între 9,5 euro și 11,50 euro, în funcție de tipul acesteia.

Prețurile pentru mesele de la prima oră a dimineții variază în funcție de preferințele fiecăruia, așa că pot porni de la 7 euro pentru un Toast cu șuncă, și pot ajunge până la 9 euro pentru o porție de Pancakes cu unt de arahide și banane.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Thassos #plaja #preturi #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.