Alaiba frânează dezvoltarea tehnologiilor de plăți electronice. Bancherii explică riscurile inițiativei deputatului

19 Iul. 2022, 12:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Iul. 2022, 12:38 // Actual //  bani.md

Deputatul PAS Dumitru Alaiba care este și președintele Comisiei economie buget și finanațe intenționează să plafoneze comisioanele la achitarea cu cardul pentru IMM-uri, în condițiile în care, potrivit lui, băncile percep comisioane mari la achitările contactless. Prezenți le ședința Comisei economiei buget și finanțe, reprezentanții băncilor din Moldova, cei din asociația IT – ATIC, precum și AmCham, “piața financiară va regresa, iar scopul declarat al autorului va fi contrar și se solicită o analiza independenta de specialiști internaționali înainte de a fi votata inițiativa legislativă. Mai mult ca atât, reprezentantul Băncii Naționale a Moldovei a menționat ca a fost emis aviz negativ la aceasta inițiativa legislativă, deoarece proiectul in sine este unul vicios, in sens ca aceasta inițiativa in formula prezentată nu va putea fi implementată de operatorii bancari”

Potrivit lui Radu Pascaru de la departamentul de carduri OTP Bank a declarat că reducerea comisionului de la 1,5% la 0,5% va aduce pierderi de circa 200 mil. de lei băncilor din Republica Moldova.

„În aceste condiții ne punem întrebarea dacă merită să mai investim în tehnologii, în condițiile în care avem un exod de specialiști. Totodată, echipamentele costă scump, la fel și licențele. Haideți să eșalonăm în timp. Scăderea să o facem treptat. Trebuie să ne ponderăm costurile, dar în același timp să fie toți fericiți. Dacă ar fi 4-5 ani, ar fi bine. Există și subiectul cu tranzacțiile internaționale, care sunt dureroase. Plătim 1,5% pentru cardurile în străinătate care fac tranzacții în țară, pierdem 0,2% cu cardurile domestice în străinătate”, a punctat Pascaru.

Aliona Stratan, prim-vicepreședinte maib a propus în cadrul ședinței să fie selectat un expert neutru să facă o analiză de impact a legii, în condițiile în care actualul proiect nu are analiza de impact și va bulversa piața bancară. „Noi putem oferi suport în a face analiza înainte de a vota legea.

Președintele Asociației Băncilor, Nicolae Dorin susține că această lege, cu plafonarea comisioanelor, nu trebuie modificată, în condițiile în care este o lege organică. „S-a greșit legea care se vrea a fi schimbată”.

Victor Șușu, directorul departamentului de plăți de la BNM este de acord că mărimea comisioanelor este mare, dar acest subiect trebuie discutat cu atenție. BNM a emis aviz negativ la proiectul de lege.

Viorel Cibotaru de la Moldindconbank afirmă că: „doar în URSS a erau reglementari cu plafonări. Domeniul bancar este concurențial și nu necesită plafonări prin lege. Sunt și alte costuri pe care le suportă băncile. De exemplu, cât costă să operezi cu numerarul. Or, asemenea evaluări nu au fost făcute”.

Reprezentanții Visa și Mastercard au spus că un asemenea precedent, cu plafonarea la plata cu cardul, a existat în Ungaria și a avut efect invers. În rezultat s-a renunțat. „Este necesar ca deputații PAS să promoveze directiva UE cu perioada de transpunere de pana la 3 ani și nu proiecte amatoricești”.

”Și noi la Parlament, și sistemul bancar, și companiile avem aceleași scopuri – de a dezvolta plățile cu cardul, de a transparentiza tranzacțiile, de a reduce costurile suportate de antreprenori și de a susține businessul mic și mijlociu. Acum, principalul impediment în adaptarea naturală a plăților cu cardul este anume acest comision, extrem de dureros, care dezavantajează antreprenorii mici și mijlocii și îi descurajează să promoveze plățile contactless”, a explicat președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba.

Parlamentarul a exprimat interesul pentru un proces extins de consultări pe marginea acestui subiect, cu participarea tuturor actorilor interesați, care să se soldeze cu o decizie cât mai echilibrată și corectă. ”Există conștientizarea problemei, este un început bun, acum să încercăm să depunem eforturi ca să găsim soluția optimă pentru toți”, a spus Dumitru Alaiba.  De asemenea, deputatul a remarcat că proiectul de lege propus nu este o inițiativă izolată și că vor urma alte intervenții care să conducă la creșterea plăților fără numerar și la dezvoltarea pieței cardurilor de plată din Republica Moldova.

Comisioanele percepute de băncile din Moldova variază în funcție de card și constituie între 1,5% și 3,0% din suma tranzacției. Conform informației disponibile la băncile comerciale, comisioanele sunt diferite pentru cardurile emise de banca respectivă, pentru cardurile emise de alte bănci locale și pentru cardurile puse în circulație de bănci străine. Astfel, tranzacția efectuată cu un card emis de banca care deservește POS terminalul va suporta un comision mai mic, între 1,5-2,0 în funcție de bancă, în timp ce plățile întreprinse cu un card emis în străinătate va fi taxat cel mai mult, între 2,5-3,0%. Pentru cardurile emise de altă bancă locală, decât cea care deservește POS terminalul, comisionul variază între 1,8-2,5%. Pe lângă comisioanele aplicate la sumele tranzacționate, băncile mai pot percepe și taxe unice pentru deservirea echipamentului.

Ultimele datele ale BNM relevă că la sfârșitul anului 2021 plățile cu cardurile bancare emise în Republica Moldova au constituit 9,3 miliarde de lei, în timp ce retragerile de bancomate au constituit 18,8 miliarde de lei.

AmCham și-a exprimat poziția complexă printr-un demers.

45 AmCham Capping Merchant … by Realitatea.md

 Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

Realitatea Live

04 Apr. 2025, 13:27
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Apr. 2025, 13:27 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Moscova a urcat pe locul al doilea în lume după numărul de miliardari în dolari, devansând Hong Kong și fiind întrecută doar de New York, potrivit celui mai recent clasament publicat de Forbes.

Până la 7 martie 2025, 90 de miliardari trăiau în capitala Rusiei — cu 16 mai mulți decât anul trecut, dintre care 11 sunt „nou-veniți”. Averea totală a acestor persoane se ridică la 409 miliarde de dolari, cu 31 de miliarde mai mult decât în 2024.

Cel mai bogat moscovit rămâne magnatul petrolier Vagit Alekperov, cu o avere estimată la 28,7 miliarde de dolari. Peste jumătate din această sumă provine din participația sa în gigantul „Lukoil”, de la care a încasat anul trecut peste 2 miliarde de dolari în dividende, în ciuda faptului că a părăsit funcția de președinte al companiei în aprilie 2022, după ce a fost vizat de sancțiunile impuse de Marea Britanie și Australia.

Moscova a reușit astfel să depășească Hong Kong, care anul trecut ocupa la egalitate locul doi cu capitala rusă. În prezent, Hong Kong se află pe locul trei, cu 72 de miliardari, fiind urmat de alte două orașe din China aflate în top 10.

Pe primul loc se menține New York, care a adăugat în 2024 încă 13 miliardari, ajungând la 123. Averea totală a acestora se ridică la 759 miliarde de dolari, iar liderul rămâne Michael Bloomberg, cu o avere de 105 miliarde de dolari.

În ciuda sancțiunilor occidentale, numărul miliardarilor din întreaga Rusie a crescut în 2024 de la 125 la 146, potrivit Forbes — cel mai mare număr din istoria clasamentului. 15 ruși au intrat pentru prima dată în top, iar 10 au revenit după o absență. Doar patru au ieșit din listă.

Totodată, averea combinată a celor mai bogați ruși a atins un nou record de 625,5 miliarde de dolari, depășind nivelul din 2023 (576,8 miliarde $) și chiar recordul pre-invazie din 2021 (606,2 miliarde $).

Potrivit Forbes, averea cumulată a miliardarilor ruși a depășit economiile tuturor cetățenilor ruși din sistemul bancar. Astfel, în timp ce cei mai bogați ruși dețineau 63,3 trilioane de ruble, populația țării avea în băncile rusești doar 57,5 trilioane de ruble (date valabile la 1 ianuarie 2025).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!