Polonia va majora importurile de cărbune și va introduce noi tipuri de subvenții

Polonia va introduce noi tipuri de subvenţii în domeniul cărbunelui pentru consumatori şi va majora importurile. Astfel se va asigura că va avea suficient combustibil în sezonul rece, transmite Reuters. Măsurile au fost luate în contextul creșterii prețurilor și a problemelor cu Rusia.

Polonia a interzis în aprilie importurile de cărbune din Rusia, ca răspuns la invadarea Ucrainei, deși este dependentă de cărbunele din Rusia.

Luna aceasta, cea mai mare economie din Europa Centrală şi de Est a introdus subvenţii pentru a menţine preţurile pentru cumpărătorii care achiziţionează cantităţi reduse la nivelul de anul trecut. Retailerii sunt reticenţi să participe la schemă deoarece plăţile nu compensează creşterea preţurilor pe piaţă.

„Nu există interes din partea companiilor private pentru a participa la sistemul de subvenţii, prin urmare lucrăm la noi soluţii pentru a compensa preţul ridicat al cărbunelui pentru consumatori”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Piotr Muller.

Acesta a adăugat că noile măsuri ar putea fi adoptate marţi.

În urma unei decizii neobişnuite, premierul Mateusz Morawiecki a ordonat companiilor de stat să importe 4,5 milioane de tone de cărbune până la finalul lunii octombrie, pentru a furniza combustibil gospodăriilor, în urma deficitului cauzat de sancţiunile impuse Rusiei.

În mod obişnuit, importurile de cărbune din Rusia erau folosite de gospodării şi de termocentralele din oraşele mai mici.

În 2021, Polonia a importat peste opt milioane de tone de cărbune din Rusia, dar, din cauza scăderii producţiei interne, deficitul ţării se ridică la 11 milioane de tone.

#carbune #polonia #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.