(FOTO) Topul celor mai bune restaurante din lume. Unde să mergi pentru a gusta adevărate delicii

Cele mai bune restaurante din lume sunt în oraşele Copenhaga, Lima şi Barcelona. Acestea sunt rezultatele unui top care include primele 50 de unităţi din întreaga lume.

Un restaurant din capitala daneză a fost desemnat cel mai bun de pe planetă în cadrul premiilor Cele mai bune 50 Restaurante din lume. Restaurantul Geranium are un meniu fără carne şi se află la etajul opt al stadionului naţional de fotbal al Danemarcei. Restaurantul este deschis doar patru zile pe săptămână.

Pe locul doi s-a situat restaurantul Central din Lima, Peru, care este considerat şi cel mai bun restaurant din America de Sud. Topul este completat de restaurantul Disfrutar din Barcelona, Spania.

În top 50 sunt mai multe restaurante din Franţa, Italia, Danemarca, Germania, Belgia, Marea Britanie, Peru, Argentina, Brazilia, Mexic, SUA şi Japonia. Cel mai bun restaurant din Asia este Den din Tokyo, Japonia. Cel mai bun restaurant din America de Nord se numeşte Pujol şi se află în Mexico City. Pe locul 37 se găseşte singurul restaurant din Africa. Acesta se numeşte Fyn şi este situat în Cape Town, Africa de Sud.

Restaurantele pot obţine premiul cel mare doar o singură dată, după care sunt înscrise într-un program separat „Best of the Best”. Printre membrii acestui grup de elită se numără Noma (câştigătorul din 2021).

Printre membrii „Best of the Best se numără:

Geranium din Copenhaga;
Eleven Madison Park din New York;
The Fat Duck din apropiere de Londra;
Osteria Francescana din Modena;
Mirazur din Menton, Franţa.

#cele mai bune #top #Restaurante

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.