Războiul lui Putin acostează navele maritime moldovenești și ucrainene la Constanța. Creștere spectaculoasă de mărfuri

Urmare a războiului din țara vecină, fluxul de mărfuri din Ucraina, dar și o parte din Republica Moldova a fost redirecționat din portul Odesa în portul Constanța.

„În contextul actualei situații internaționale, dar și al pandemiei de COVID-19, Portul Constanța a devenit principalul port cu deschidere la Marea Neagră. Astfel, volumul de mărfuri din Portul Constanța ce au proveniență sau destinație Republica Moldova și Ucraina a crescut cu 823%, respectiv 144%, în ultimii trei ani, potrivit unui studiu realizat de Consiliul Național de Supraveghere din Domeniul Feroviar (CNSDF) și Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN), din cadrul Consiliului Concurenței”, anunță Consiliul Concurenței din România.

Volumul de mărfuri din Portul Constanța a crescut semnificativ în ultimii trei ani, dar aprovizionarea, importul și exportul de produse și materii prime sunt afectate de infrastructura feroviară puternic degradată și de lipsa investițiilor. Consiliul Concurenței face o serie de recomandări pe baza celui mai recent studiu realizat in acest sector.

Portul Constanţa preia din navele care ar fi trebuit să ajungă în porturile din Republica Moldova sau Ucraina, însă din cauza conflictului militar din Ucraina navele nu mai au acces în ţările vecine, fiind nevoite să ajungă în porturile locale.

Mărfurile care au ajuns în România, deşi destinaţia iniţială era Ucraina sau Republica Moldova, vor pleca către destinatar pe căile ferate sau rutiere. „În mod firesc, în această perioadă a crescut numărul de solicitări de operare a navelor comerciale, faţă de perioada anterioară. Porturile maritime româneşti au capacitatea de a opera această marfă, iar operatorii portuari au fost receptivi şi s-au adaptat la situaţia actuală“, explică Florin Goidea, directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime.

Odată cu izbucnirea conflictului din Ucraina, navele care aveau această destinaţie nu au mai putut ajunge în porturile ucrainene, fiind deviate către porturile locale. Criza din Ucraina pune o şi mai mare presiune pe lanţurile globale de aprovizionare, care erau deja în tensiune din cauza situaţiei pandemice.

Invazia rusă a Ucrainei, o ţară aflată la legătura dintre Europa şi Asia, a determinat ca unele zboruri să fie anulate sau redirecţionate, având în vedere că Uniunea Europeană şi-a închis spaţiul aerian pentru Rusia, punându-se astfel şi mai multă presiune pe lanţul de aprovizionare.

Situaţia de la graniţa României pune în pericol livrările globale de produse precum platină, aluminiu, ulei de floarea soarelui, oţel şi altele din Europa. Criza din Ucraina nu duce doar la o creştere a energiei, aşa cum se întâmplă deja, ci şi la o creştere a costurilor cu transportul, care deja erau la un nivel ridicat din cauza pandemiei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#port #nave #marfuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom