Euro domină piața valutară în cash. Câtă valută au vândut moldovenii

Rulajul total al tranzacțiilor de cumpărare/vânzare contra lei moldovenești a principalelor valute străine efectuate pe piața valutară în numerar în luna iunie a ajuns la 420,8 mil. USD, micșorându-se cu 0,7% față de luna precedentă și cu 2,6% comparativ cu luna similară a anului precedent, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În luna iunie cumpărările de valută de la populație au crescut cu 5,3% comparativ cu luna precedentă, la 322 mil. USD, iar vânzările s-au comprimat cu 16,2%, la 98,7 mil. USD.

Majoritatea tranzacțiilor au fost făcute în euro. Ponderea monedei unice europene la cumpărări a fost de 74,7%, iar la vânzări 65,6%. Populaţia a vândut euro în pofida unui curs jost de schimb, care se menţine de o lună.

În același timp, ponderea rublei ruseşti în totalul tranzacțiilor valutare a fost de 1%, iar leului românesc şi hrivnei ucrainene le-au revenit câte 1,7% şi respectiv 0,2%.

Rulajul pieţei valutare în numerar cuprinde totalitatea tranzacţiilor de cumpărare şi vânzare a valutei străine contra monedă naţională, efectuate de unităţile de schimb valutar, la serviciile cărora apelează de cele mai multe ori populaţia.

BNM are suficiente rezerve pentru a face față șocurilor de pe piața valutară

Banca Națională a Moldovei susține că are suficiente rezerve valutare pentru a face față eventualelor șocuri pe piața valutară locală. În prezent, banca centrală intervine pe piață sub formă de cumpărări pe fundalul excesului de valută urmare a fluxului în ascensiune di partea migranților moldoveni.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#valută #piata #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.