CNN ştie de ce Putin vrea prietenia lui Erdogan: Moscova, interesată de dronele turceşti Bayraktar

Moscova şi-a declarat intenţia de a achiziţiona drone de luptă Bayraktar TB2 fabricate în Turcia, a anunţat de CnnTurk, citând o conversaţie pe care preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan ar fi avut-o cu colegul său rus Vladimir Putin săptămâna trecută, în timpul unei vizite la Teheran.

„Putin mi-a spus că vrea să lucreze cu Baykar”, a spus Erdogan, în cadrul unei întâlniri a partidului său, AKP, de ieri, citând numele cunoscutei companii turce de drone al cărei important oficial, Selcuk Bayraktar, este chiar ginerele preşedintelui turc.

Potrivit reconstrucţiei presei, Putin a propus şi deschiderea unei fabrici Baykar în Rusia, pentru producţia de drone. În ultimii ani, armele turceşti au fost folosite în diverse contexte de război, inclusiv în Libia, Siria şi în conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan din Nagorno-Karabah.

Deja, înainte de invazia rusă, Baykar vindea arme la Kiev, în timp ce sunt 50 de drone primite de Ucraina de la începutul războiului, potrivit ministrului ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov. Dronele turcilor sunt mult-lăudate, având un aport semnificativ la succesele de pe front ale Ucrainei.

CEO-ul Baykar, Haluk Bayraktar, a declarat săptămâna trecută că firma sa nu va vinde niciodată arme Rusiei, în timpul unui interviu acordat pentru CNN.

Putin şi Erdogan au stabilit o întâlnire pentru 5 august, la Soci.

#drobe #Turcia #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.

#datoria externă #banca Mondială