‘Rușii nu au nimic echivalent’: Țările est-europene se înghesuie să cumpere HIMARS pentru a bloca Rusia

M142 HIMARS, sistemele de rachete de artilerie cu mobilitate ridicată furnizate Ucrainei de către Statele Unite, au devenit un simbol al vulnerabilității rusești, scrie Al Jazeera.

În regiunea ocupată Herson au apărut în iulie afișe cu imaginea unui sistem HIMARS și cuvinte care îi amenință pe ruși cu răzbunarea pentru „jafuri, crime, violuri, distrugeri”.

Acum, țările est-europene cele mai îngrijorate de un viitor atac rusesc se înarmează.

Polonia și statele baltice au tras învățămintele că se numără printre cele mai eficiente arme pentru a opri avansul rusesc în Ucraina și comandă sute de sisteme de lansare la un cost de sute de milioane de dolari.

Ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak, a anunțat la 26 mai că a cerut 500 de lansatoare HIMARS plus muniție – un număr enorm care, potrivit acestuia, va implica o coproducție extinsă.

Estonia ar urma să cumpere șase lansatoare și muniție în valoare de 500 de milioane de dolari, a declarat Departamentul de Stat al SUA la 15 iulie.

Letonia și-a făcut publică cererea de lansatoare și rachete în valoare de 300 de milioane de dolari o săptămână mai târziu. Și se așteaptă ca Lituania să îi urmeze exemplul.

„Acordul de deblocare a Odesa ar fi fost imposibil fără HIMARS. Acum este foarte clar că războiul se va încheia mai devreme dacă înarmăm Ucraina mai repede”, a declarat ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis la 22 iulie, referindu-se la acordul Rusiei de a permite transportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră.
„Țările baltice vor deveni un singur teatru de război pentru Rusia”, a declarat ministrul estonian al apărării, Kusti Salm, explicând coordonarea regională în ceea ce privește achizițiile de apărare.

Letonia și Estonia au discutat despre achiziționarea celor mai noi ATACM (rachete tactice ale armatei), de 300 km, pentru lansatoarele lor. De la granița estoniană, acestea ar putea lovi cu ușurință Sankt Petersburgul.

Din Letonia, acestea ar putea lovi la jumătatea distanței până la Moscova, împiedicând orice forță de invazie cu mult înainte de a ajunge la graniță.

De la granițele poloneză și lituaniană, acestea ar putea lovi aproape oriunde pe teritoriul Belarusului, singurul aliat regional al Moscovei, al cărui teritoriu a fost folosit pentru a ataca Kievul.

„Îl vom forța pe inamicul nostru să crească prețul agresiunii. Dacă va ști că putem distruge anumite tipuri de ținte, va trebui să înceapă să caute soluții alternative. Acestea sunt însă considerabil mai scumpe. Atacarea Estoniei, a țărilor baltice și a NATO va deveni mult mai complicată și mai costisitoare pentru inamic”, a declarat Salm.

Forțele armate ale Statelor Unite urmează să aducă pe teren, anul viitor, o rachetă cu lansare HIMARS și mai avansată, Precision Strike Missile (PrSM), cu o rază de acțiune de 500 km (310 mile). În cazul în care aceasta ar fi furnizată aliaților regionali, aceștia ar putea lovi în apropierea Moscovei.

#lansatoare #HIMARS #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile-cheie prin care autoritățile au reușit să evite o criză în sistemul electroenergetic, într-un context în care Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, potrivit raportului Centrului de management al crizelor, în contextul crizei energetice din martie 2026

Documentul scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscuri persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Unul dintre cele mai grave scenarii identificate vizează un deficit de până la 350–400 MW, în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Această cantitate reprezintă o parte semnificativă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

Raportul arată că Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești–Isaccea – care nu asigură securitatea sistemului în caz de avarie. Orice întrerupere pe această rută poate reduce drastic capacitatea de import și crește riscul de blackout.

În același timp, producția internă de energie este în scădere sezonieră, de la circa 200 MW în sezonul rece la doar 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce amplifică presiunea asupra importurilor.

Raportul mai evidențiază că, în situații de criză, Moldova este nevoită să cumpere energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.