Hoții Republicii Moldova huzuresc printre munți de bani! Maia Sandu: Își permit să finanțeze cei mai scumpi avocați

Justiția trebuie să avanseze pe marile dosare de corupție, iar Maia Sandu spune că Republica Moldova are, în continuare, „judecători care pot vine deciziile de judecată și procurori care au alte interese decât să sancționeze corupția și să facă dosarele după lege”, a declarat președintele Maia Sandu, aflată vineri în studioul HotNews.ro.

Ea a vorbit și despre marii fugari din Republica Moldova, care au făcut ilicit averi și care acum se ascund în diferite țări.

„Oamenii sunt supărați pe cei care au furat milioane de euro din bugetul statului.

Fugarii au plecat înainte de a veni această guvernare, pentru că au înțeles că nu pot face târguri cu noi (…) Acum, ei se ascund în diferite țări. Cu unele țări este mai ușor să colaborăm, cu instituțiile de drept din unele țări este mai greu să colaborăm, nu avem răspunsuri foarte clare.

Acești fugari sunt oameni foarte bogați, pentru că au furat foarte mult, care își permit să finanțeze avocații cei mai scumpi din lume. Procuratura noastră face pași, dar nu poate deveni foarte puternică într-o lună, două. (…) Acești fugari au resurse pentru a se putea proteja. (…) Noi vom insista și la nivelul țărilor în care se ascund și vom cere ca ei să fie extrădați și vom insista pe recuperarea averilor, pentru că mulți și-au cumpărat case de lux și au conturi în bănci din diferite țări”, a adăugat Maia Sandu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#justiție #sandu #coruptie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.