Obsesia lui Putin. De două decenii se gândește doar la asta

Invitat în podcastul de la evz.eo „România lui Cristache”, istoricul Adrian Cioroianu, unul dintre puținii politicieni români care l-au cunoscut personal pe Vladimir Putin, este convins că războiul a început să fie configurat încă de acum două decenii.

“Războiul ăsta era în pregătire de foarte mult timp. Putem coborî înapoi în 2003, când pentru prima dată opțiunea războiului a figurat pe masa decidenților din Rusia, în paralel cu dezvoltarea unei piețe comune eurasiatice, condusă de Rusia. Acolo în 2004 a avut loc o revoluție portocalie, pe care evident Rusia a pus-o pe seama americanilor. Și noi am fost în aceeași situație. Nu am intrat în 1997 în NATO, Bill Clinton n-a vrut să forțeze mâna rușilor atunci.”, este opinia fostului ministru de externe al României în perioada 2007-2008. Acesta a mai remarcat faptul că steagul autointitulatei republici Donetsk a fost văzut pentru prima dată încă din 2005.

Obsesia lui Putin: Rușii, ucrainenii și bielorușii sunt același popor

În perioada în care conducea diplomația românească, Adrian Cioroianu a participat la marele summit din 2008 de la București, unde s-au întâlnit față în față cei mai puternici oameni ai planetei. Vladimir Putin a făcut atunci o declarație care i-a pus pe toți pe în gardă.

„În discuția, altfel amicală și deschisă, pe care a avut-o cu președintele american, cu doamna Merkel, cancelarul Germaniei, cu președintele României, bineînțeles, era Traian Băsescu, Putin a spus, ceea ce eu consider că el crede, că nu există Ucraina, că e un stat artificial. Și că jumătate din teritorii sunt teritorii rusești.”, a povestit fostul ministru de externe.

COVID-ul a amânat războiul?

„Occidentul cred că a făcut tot ce a depins de Merkel, de Sarkozy, de toți președinții, să tragă de timp. Opinia mea e că multe dintre concesiile care s-au făcut, inclusiv Nord Stream 2 erau menite să-l determine pe Putin să înțeleagă că poate fi o cale din care să câștige. Eu cred că au fost concesii care să-l determine pe Putin să nu înceapă războiul, plus că exista în subsidiar speranța Occidentului că nici Putin nu e de neînlocuit. Deci a fost o cursă de a câștiga timp.”, consideră istoricul Adrian Cioroianu care este convins că războiul a început mai târziu decât și-a dorit Putin.

„Atenție! Cred că nu era planificat în Februarie 2022. Era mai devreme. Ce să vezi… COVID. S-ar putea ca acest nenorocit de virus de care nu mai scăpăm, să fi amânat războiul.”, a concluzionat Adrian Cioroianu.

#razboi #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi