Ungaria, în criză profundă. Măsurile lui Orban au prăbușit forintul. Statul permite acum plăți în euro sau dolari

Deprecierea monedei naționale a Ungariei îi face pe mulți unguri să aleagă moneda euro în locul celei locale, care a scăzut cu mai mult de 50% din valoarea înregistrată în 2010, atunci când Viktor Orban, actual premier al țării, a preluat puterea.

Ungaria, la fel ca alte state din Uniunea Europeană, precum Polonia, Cehia sau România, nu îndeplinește criteriile de adoptare a monedei unice europene. De altfel, premierul Viktor Orban a exclus ideea ca Ungaria să dorească să instituie moneda euro, văzută drept o chestiune de cedare a suveranităţii în materie de politică economică către blocul comunitar.

Totuși, forintul Ungariei a avut de suferit, fiind supus unor presiuni create de deficitele țării, mai ales din pricina restricţionării accesului la fondurile UE, stabilită de europeni din cauza nerespectării statului de drept din partea Ungariei.

Un sondaj demarat de Eurobarometru în luna aprilie 2022, ce a vizat cetățeni ai statelor care nu au adoptat încă moneda unică, a reiterat faptul că gradul de susținere pentru adoptarea acesteia a fost cel mai ridicat în rândul respondenților din statele Ungaria şi România, acolo unde plăţile în euro sunt deja, de multă vreme, o normă în ce privește vânzarea de maşini second-hand sau închirierea de locuințe.

Deși utilizarea monedei euro este limitată în economia mai largă, forintul a scăzut cu 8% faţă de euro în anul 2022, fiind și extrem de volativ, cu o mișcare de circa 4% în doar două zile la începutul lunii august 2022.

În ultimele trei-patru luni, serviciile din sectorul IT au trecut aproape în totalitate la contracte semnate în moneda euro, a transmis Laszlo Szucs, avocat la firma de avocatură Reti, Varszegi & Partners PwC Legal, care spune că tot mai multe firme de servicii financiare ori din sectorul de producţie l-au contactat, în vederea unor măsuri de compensare a lucrătorilor, dat fiind declinul forintului.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#forint #Orban #euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom