Ungaria, în criză profundă. Măsurile lui Orban au prăbușit forintul. Statul permite acum plăți în euro sau dolari

Deprecierea monedei naționale a Ungariei îi face pe mulți unguri să aleagă moneda euro în locul celei locale, care a scăzut cu mai mult de 50% din valoarea înregistrată în 2010, atunci când Viktor Orban, actual premier al țării, a preluat puterea.

Ungaria, la fel ca alte state din Uniunea Europeană, precum Polonia, Cehia sau România, nu îndeplinește criteriile de adoptare a monedei unice europene. De altfel, premierul Viktor Orban a exclus ideea ca Ungaria să dorească să instituie moneda euro, văzută drept o chestiune de cedare a suveranităţii în materie de politică economică către blocul comunitar.

Totuși, forintul Ungariei a avut de suferit, fiind supus unor presiuni create de deficitele țării, mai ales din pricina restricţionării accesului la fondurile UE, stabilită de europeni din cauza nerespectării statului de drept din partea Ungariei.

Un sondaj demarat de Eurobarometru în luna aprilie 2022, ce a vizat cetățeni ai statelor care nu au adoptat încă moneda unică, a reiterat faptul că gradul de susținere pentru adoptarea acesteia a fost cel mai ridicat în rândul respondenților din statele Ungaria şi România, acolo unde plăţile în euro sunt deja, de multă vreme, o normă în ce privește vânzarea de maşini second-hand sau închirierea de locuințe.

Deși utilizarea monedei euro este limitată în economia mai largă, forintul a scăzut cu 8% faţă de euro în anul 2022, fiind și extrem de volativ, cu o mișcare de circa 4% în doar două zile la începutul lunii august 2022.

În ultimele trei-patru luni, serviciile din sectorul IT au trecut aproape în totalitate la contracte semnate în moneda euro, a transmis Laszlo Szucs, avocat la firma de avocatură Reti, Varszegi & Partners PwC Legal, care spune că tot mai multe firme de servicii financiare ori din sectorul de producţie l-au contactat, în vederea unor măsuri de compensare a lucrătorilor, dat fiind declinul forintului.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#forint #Orban #euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.