Putin încaieră Moldova! Cetățenii au închis robinetele să economisească gazul

În timp ce Guvernul caută soluții de reducere a consumului de resurse energetice, inclusiv gaze naturale, se pare că populația Moldovei și agenții economici deja sau conformat la noile realități și și-au redus substanțial consumul, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Conform datelor oficiale ale Moldova Gaz, în trimestrul II din 2022 consumul gazelor naturale din Republica Moldova a fost de 98,5 milioane m3, valoare minimă din ultimii 9 ani. Comparativ cu 2021, când a fost înregistrat un record absolut al consumului de gaze naturale, în 2022 consumul s-a redus cu 76,8 milioane m3 sau 44%.

„Reducerea din acest an se datorează în cea mai mare parte scăderii din luna aprilie, dar și în restul lunilor a fost înregistrată scădere semnificativă de consum comparativ cu anul precedent. Consumul din acest an a fost cu 30 milioane m3 sau 23% mai mic decât media din precedenții 8 ani. Este prematur să facem careva concluzii, dar cel mai probabil asistăm la un proces de adaptare a populației și a agenților economici la noile prețuri”, mai spune Ioniță.

În prezent populația procură 38% din toate gazele naturale furnizate de Moldova Gaz. Ponderea consumului populației a crescut cu 33% în ultimii 8 ani. În 2014, consumul populației constituia doar 28% din totalul consumului de gaze naturale

#gaz #economie #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi