Războiul din Ucraina face ca 40 de milioane de oameni să sufere de foame

Ambasadorul Statelor Unite la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat că invazia Rusiei în Ucraina va face ca 40 de milioane de persoane să ajungă în situaţia de a nu-şi putea asigura hrana şi că Africa subsahariană va fi cea mai afectată, potrivit Reuters.

Statele Unite au obţinut 4,5 miliarde de dolari pentru securitatea alimentară la summitul G7, din care au contribuit cu 2,76 miliarde de dolari.

Există, de asemenea, planuri ca SUA să contribuie cu 150 de milioane de dolari la un nou ajutor umanitar pentru dezvoltare în Africa, în aşteptarea aprobării Congresului, a adăugat Linda Thomas-Greenfield.

Guvernele africane au evitat în mare măsură să ia partea în conflictul european şi au refuzat să se alăture condamnării şi sancţiunilor occidentale.

Africanii „nu doresc să fie presaţi să aleagă o tabără” într-o repetare a Războiului Rece, dar „trebuie să cunoască faptele”, a declarat Thomas-Greenfield.

În timp ce energia, schimbările climatice, pandemia şi conflictele sunt cauzele profunde ale problemelor legate de aprovizionarea cu alimente la nivel mondial, „cea mai insidioasă sursă” este foametea folosită în mod intenţionat ca armă de război, a spus ea.

„Rusia a capturat în mod sistematic unele dintre cele mai productive terenuri agricole din Ucraina, stricând câmpurile cu mine şi bombe”, a spus Thomas-Greenfield.

„Indiferent ce părere aveţi despre Rusia, avem cu toţii un interes comun puternic în atenuarea impactului războiului din Ucraina asupra securităţii alimentare”, a adăugat ea.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a folosit un limbaj similar săptămâna trecută, când a descris criza alimentară globală ca fiind una dintre „armele de război” ale Rusiei, în timpul unei vizite în Camerun.

Moscova neagă responsabilitatea pentru criza alimentară şi a dat vina pe sancţiunile occidentale pentru încetinirea exporturilor sale de alimente şi îngrăşăminte.

Thomas-Greenfield a respins vineri această afirmaţie, sugerând în schimb că Rusia a luat în mod deliberat măsuri pentru a perturba lanţurile globale de aprovizionare cu alimente, dând vina pe Occident.

„Nu am văzut niciun indiciu că Rusia va accepta o soluţie diplomatică” la războiul din Ucraina, a spus ea.

#foame #Cereale #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După ce Ucraina a restricționat mișcarea capitalului, în urma invaziei Rusiei din februarie 2022, Banca Națională (NBU) este în proces de finalizare a unui amplu pachet de liberalizare. Măsurile sunt menite să susțină companiile locale și să atragă noi investitori, costul estimat fiind de 5,5 miliarde de dolari. Oficialii nu au furnizat o dată certă pentru adoptarea măsurilor.

Mai mulți oficiali ai băncii centrale au vorbit cu Reuters despre relaxarea restricțiilor pe mișcările de capital, conform Agerpres. În urmă cu doi ani, NBU a impus restricţii dure asupra ieşirilor de capital şi a înăsprit controlul asupra schimburilor de valută, în ideea de a menţine stabilitatea financiară. În paralel, economia Ucrainei s-a contractat cu aproape o treime în primul an de război.

Pe măsură ce companiile ucrainene s-au adaptat la război au existat solicitări pentru relaxarea restricţiilor vizând mişcările de capital. Graţie ajutoarelor financiare, în valoare de mai multe miliarde de dolari, venite de la partenerii occidentali, economia ucraineană a înregistrat un avans de 5,3%, anul trecut, în timp ce prognozele pentru acest an arată un avans de 3%.

„Va fi cel mai mare pachet de liberalizare a mişcărilor de capital de la debutul invaziei”, a precizat departamentul de comunicare al Băncii Naţionale a Ucrainei.

Printre măsuri ar urma să se afle: acordarea permisiunii de a plăti, parţial, noi dividende non-rezidenţilor, autorizarea plăţilor pentru importurile de servicii şi plata dobânzilor pentru vechile datorii.

O decizie este aşteptată să fie adoptată în curând, au precizat oficialii de la NBU, însă nu au furnizat şi o dată exactă, precizând că se mai lucrează încă la ultimele detalii care vor fi discutate şi cu Fondul Monetar Internaţional, un important susţinător financiar al Ucrainei.

Banca Naţională a Ucrainei a început anul trecut să relaxeze restricţiile impuse mişcărilor de capital. Unul din primii paşi a fost introducerea unui curs de schimb mai flexibil, relaxând cursul de schimb fix pentru hrivna ucraineană. De asemenea, banca centrală a publicat o foaie de parcurs pentru noi măsuri de relaxare, atunci când războiul şi situaţia economică o vor permite.

Printre restricţiile cu care se confruntă, în prezent, companiile din Ucraina se regăseşte atât accesul limitat la achiziţiile de valută, cât şi limite la derularea anumitor plăţi operaţionale.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Andri Pişni, a afirmat anterior că banca centrală este aproape de a finaliza prima etapă a liberalizării, în condiţiile în care ajutorul financiar extern vital pentru acest an a fost asigurat.

La data de 1 aprilie 2024, rezervele valutare ale NBU au atins un nivel-record de 43,76 miliarde de dolari. Banca centrală estimează costul noilor măsuri de liberalizare la aproximativ 5,5 miliarde de dolari.

Una dintre cele mai cerute măsuri este posibilitatea firmelor de a plăti pentru importurile de servicii, precum marketing, publicitate şi consultanţă de business, în contextul în care companiile ucrainene încearcă să intre pe noi pieţe şi să urmărească noi oportunităţi de creştere, pentru a contracara pierderile suferite acasă din cauza războiului.