Războiul din Ucraina face ca 40 de milioane de oameni să sufere de foame

Ambasadorul Statelor Unite la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat că invazia Rusiei în Ucraina va face ca 40 de milioane de persoane să ajungă în situaţia de a nu-şi putea asigura hrana şi că Africa subsahariană va fi cea mai afectată, potrivit Reuters.

Statele Unite au obţinut 4,5 miliarde de dolari pentru securitatea alimentară la summitul G7, din care au contribuit cu 2,76 miliarde de dolari.

Există, de asemenea, planuri ca SUA să contribuie cu 150 de milioane de dolari la un nou ajutor umanitar pentru dezvoltare în Africa, în aşteptarea aprobării Congresului, a adăugat Linda Thomas-Greenfield.

Guvernele africane au evitat în mare măsură să ia partea în conflictul european şi au refuzat să se alăture condamnării şi sancţiunilor occidentale.

Africanii „nu doresc să fie presaţi să aleagă o tabără” într-o repetare a Războiului Rece, dar „trebuie să cunoască faptele”, a declarat Thomas-Greenfield.

În timp ce energia, schimbările climatice, pandemia şi conflictele sunt cauzele profunde ale problemelor legate de aprovizionarea cu alimente la nivel mondial, „cea mai insidioasă sursă” este foametea folosită în mod intenţionat ca armă de război, a spus ea.

„Rusia a capturat în mod sistematic unele dintre cele mai productive terenuri agricole din Ucraina, stricând câmpurile cu mine şi bombe”, a spus Thomas-Greenfield.

„Indiferent ce părere aveţi despre Rusia, avem cu toţii un interes comun puternic în atenuarea impactului războiului din Ucraina asupra securităţii alimentare”, a adăugat ea.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a folosit un limbaj similar săptămâna trecută, când a descris criza alimentară globală ca fiind una dintre „armele de război” ale Rusiei, în timpul unei vizite în Camerun.

Moscova neagă responsabilitatea pentru criza alimentară şi a dat vina pe sancţiunile occidentale pentru încetinirea exporturilor sale de alimente şi îngrăşăminte.

Thomas-Greenfield a respins vineri această afirmaţie, sugerând în schimb că Rusia a luat în mod deliberat măsuri pentru a perturba lanţurile globale de aprovizionare cu alimente, dând vina pe Occident.

„Nu am văzut niciun indiciu că Rusia va accepta o soluţie diplomatică” la războiul din Ucraina, a spus ea.

#foame #Cereale #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a declarat în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLIVE că sărăcia copiilor reprezintă un indicator esențial al eficienței politicilor guvernamentale și că autoritățile trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a reduce acest fenomen. Reacția vine după ce Biroul Național de Statistică (BNS) a anunțat că 33,6% dintre copiii din Republica Moldova trăiesc în sărăcie absolută, în creștere cu 3,4 puncte procentuale față de 2023, iar 17,1% se află în sărăcie extremă. Disparitățile între mediul urban și rural rămân pronunțate — 46,6% dintre copiii de la sat sunt săraci, față de 18,6% la oraș.

„Pentru mine, ca ministru, sărăcia copiilor este un turnesol la succesul programelor și reformelor pe care le facem. În Republica Moldova, din păcate, avem familii și copii care trăiesc în sărăcie și asta este un lucru absolut inacceptabil. Trebuie să facem tot posibilul pentru ca asemenea cazuri să dispară”, a declarat Buzu.

Potrivit acestuia, Biroul Național de Statistică măsoară sărăcia prin trei metode: în funcție de cheltuieli, conform metodologiei Eurostat bazate pe venituri și prin analiza sărăciei multidimensionale, care evaluează accesul la servicii, educație și condiții de trai. Ministrul a menționat că, potrivit noilor calcule, guvernul a reușit să stabilizeze rata sărăciei, iar indicatorul multidimensional arată o ușoară scădere.

„Dacă ne uităm la familiile cu mai mulți copii din zonele rurale, acolo sărăcia este concentrată. De aceea, prin reforma Restart, încercăm să identificăm aceste familii și să le oferim un sprijin mai corect. Am dublat îndemnizația unică la naștere, oferim o îndemnizație universală de 1.000 lei pe lună pentru copii până la vârsta de doi ani și investim în alimentația gratuită în școli”, a explicat Buzu.

El a adăugat că, deși au fost mobilizate resurse importante, este nevoie de mai multă hotărâre și implicare. „Este absolut inacceptabil ca în Moldova să existe copii invizibili, pe care nu-i vedem și, din cauza asta, nu putem manifesta empatie și grijă față de ei”.

Rata sărăciei absolute în rândul copiilor a ajuns la 33,6% (în creștere cu 3,4 p.p. față de 2023), iar sărăcia extremă afectează 17,1% dintre copii. Disparitățile urban–rural rămân ridicate: 46,6% dintre copiii de la sat sunt săraci, față de 18,6% la oraș. Aproape jumătate dintre copii nu sunt săraci nici monetar, nici multidimensional, dar 21,4% se confruntă simultan cu ambele forme de sărăcie, arată Biroul Național de Statistică (BNS) în „Analiza sărăciei și a bunăstării gospodăriilor cu copii, 2024”.