Pionul lui Putin încearcă o apropiere de Occident pentru a scăpa de sancțiuni

Alexandr Lukașenko a subliniat că, în ciuda sancțiunilor din Occident, Belarus nu ar trebui să abandoneze complet piața europeană. Dictatorul a subliniat că UE este cel mai apropiat vecin al Belarusului.

El a reamintit că politica este politică și afacerile sunt afaceri. Minskul este gata să vândă către UE atât produse petroliere, cât și îngrășăminte.
Lukașenko a amintit, de asemenea, că înainte de evenimentele din 24 februarie, Belarus a furnizat în UE produse mult mai mult decât în Federația Rusă. Dictatorul a spus că în Belarus aceste bunuri sunt acum pe stoc și nimeni nu are nevoie de ele.
El i-a certat pe membrii Consiliului de Miniștri, care nu încearcă în mod activ să găsească un limbaj comun cu țările UE pentru a începe să le aprovizioneze cu produse petroliere și îngrășăminte.
Lukașenko le-a reproșat diplomaților săi că s-au plâns doar de sancțiuni, în loc să găsească un limbaj comun cu Occidentul. De fapt, asta înseamnă un lucru: Republica Belarus are mari probleme din cauza sancțiunilor impuse de Occident și încă nu se știe cum va face față economia țării la toate acestea.
Relațiile dintre UE și Belarus s-au înrăutățit în august 2020 după alegerile prezidențiale. Minsk-ului i-au fost impuse o serie de sancțiuni, atât persoanelor juridice, cât și persoanelor fizice.
Iar după invazia rusă a Ucrainei, țările UE au crescut și mai mult sancțiunile asupra Belarusului, deoarece Minsk este complice la invazia rusă.
Anterior, pe 4 iulie, Lukashenko a decis să felicite Statele Unite de Ziua Independenței și, de asemenea, sa oferit să uite toate nemulțumirile din trecut.

#Cartfi #le tot r

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom