Inflaţia şi dobânzile ridicate – o problemă care poate doborî economii mari şi mici: Supraîndatorarea celor săraci

14 Aug. 2022, 13:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Aug. 2022, 13:50 // Actual //  bani.md

Pentru Pakistan, problemele eco­nomice şi inflaţia galopantă devin un mix prea toxic. Costurile de finanţare ale statului pe pieţele in­ter­naţionale au scăpat de sub con­trol şi se îndreaptă spre niveluri nesus­te­na­bile, iar investitorii sunt atenţi dacă nu cumva această ţară îi va urma Sri Lankăi în default, arată o analiză a Ziarului Financiar.

Sri Lanka este o economie mică şi săracă. Pakistanul nu este nici el mare, dar este un stat cu arsenal nuclear şi important în jocurile geopolitice din regiune: ţine contră Indiei, a fost considerat aliat al SUA şi tinde să se apropie de China. La stabilitate politică nu excelează.

Însă investitorii sunt în alertă şi în cealaltă parte a planetei. Americanii au datorii record în timp ce Rezerva Federală împinge tot mai sus dobânzile, adică preţul datoriei. Pentru debitorii cu venituri mici, povara ar putea deveni prea mare. Astfel, pot să apară crăpături pe piaţa creditului.

Semne de tensiune au apărut. Dacă inflaţia nu cedează şi Fed se va duce tot mai sus cu dobânzile, pericolul va creşte. SUA sunt cea mai mare economie a lumii, iar de acolo a mai pornit o criză fi­nan­ciară care a devenit mondială. Deocamdată, o altă piaţă-baro­metru pentru economie, cea a muncii, rezistă exemplar.

Datoriile produc din nou pro­bleme şi se alătură multitudinii de crize cu care se confruntă ţări mari sau mici, slabe sau puternice. Nici China nu a scăpat, trecând prin prima ei criză a datoriilor pe care tot ea le-a încurajat în alte economii. Iniţiativa Belt and Road, un proiect de suflet al preşedintelui Xi Jinping prin care Partidul Comunist încearcă să extindă influenţa comercială, politică şi financiară a Chinei prin construirea de infrastructură, se împiedică de creşterea numărului de cazuri de intrare în incapacitate de plată.

În aceste condiţii, Beijingul este nevoit să ofere credite de urgenţă ţărilor cu probleme financiare, scrie Financial Times. În urmă cu doar cinci ani, lide­rul chinez se lăuda că Iniţia­tiva Belt and Road este proiectul secolului. De voie, de nevoie, Beijingul a devenit un pompier fi­nanciar.

În ceea ce priveşte Pakistanul, Bloomberg scrie că obligaţiunile guvernamen­tale emise pentru străinătate cu termene de maturitate în 2024, 2025 şi 2026 sunt tranzacţionate la cote de pericol. Obligaţiunile acestei ţări se numără printre cele cu cele mai slabe evoluţii anul acesta din grupul economiilor emergente.

Este un semn că investitorii tind să creadă că datoriile au devenit prea grele pentru anumite ţări în curs de dezvoltare. Scumpirea la nivel mondial a energiei şi ali­mentelor de când Rusia a invadat Ucraina în februarie a hrănit inflaţia produsă de blo­cajele din pandemie şi a dus la lărgirea defi­citelor comerciale ale Pakistanului şi ale altor economii care depind de importuri pentru resurse vitale.

Dar Pakistanul nu mai are rezerve va­lutare decât pentru două luni şi se întrevede o criză de lichiditate. „În criza ucraineană, Pakistanul n-a pornit de pe o poziţie bună“, spune Gareth Leather, analist la Capital Economics. „Explozia preţurilor materiilor prime a dus la o deteriorare rapidă a contului curent şi la creşterea cheltuielilor guver­na­mentale.“ Există însă speranţa ca un pachet de bailout de la FMI şi alte forme de sprijin financiar să ajute Pakistanul să evite de­faultul. Dar în aceeaşi situaţie sunt şi alte state, Ghana, din Africa, fiind unul dintre ele.

În SUA, nivelul datoriei gospodăriilor americane a crescut vertiginos în acest an, deoarece americanii se împrumută mai mult pentru a-şi plăti locuinţele şi maşinile din ce în ce mai scumpe.

18 Nov. 2026, 17:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Nov. 2026, 17:18 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 1 000 de posturi ar urma să fie eliminate la stat, dintre care 168 sunt ocupate. Economiile ar ajunge la aproximativ 118,5 milioane de lei pe an, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului. Documentul modifică schemele de personal în 24 de autorități și instituții publice și ar urma să se aplice din 1 ianuarie 2027.

Cancelaria de Stat, autorul proiectului, justifică reducerile prin necesitatea de a adapta schemele de personal la atribuțiile actuale ale instituțiilor, la volumul de muncă și la bugetele disponibile. Majoritatea posturilor vizate sunt vacante. Eliminarea celor bugetate ar reduce cheltuielile planificate, iar eliminarea celor nebugetate ar coborî plafonul de personal.

Cele mai mari economii sunt estimate la Agenția Servicii Publice, unde eliminarea a 86 de posturi vacante bugetate ar economisi 31,56 milioane de lei pe an, și la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, unde eliminarea a 363 de posturi vacante ar economisi 28,02 milioane de lei pe an. La Serviciul Fiscal de Stat ar fi eliminate 274 de posturi vacante nebugetate.

La Casa Națională de Asigurări Sociale, proiectul vizează 34 de posturi ocupate de personal tehnic, inclusiv din casele teritoriale. Economiile anuale sunt estimate la 5,98 milioane de lei, iar costurile reducerii, la 2,47 milioane de lei. La Compania Națională de Asigurări în Medicină, ar fi eliminate 20 de posturi, dintre care două ocupate. Economiile ar ajunge la 5,03 milioane de lei pe an, iar costurile sunt estimate la 1,06 milioane de lei.

La Centrul Național de Transfuzie a Sângelui, nota informativă indică 22 de posturi ocupate propuse spre eliminare, cu economii de 4,50 milioane de lei pe an și costuri de circa 961 de mii de lei. La Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor, ar fi eliminate 24 de posturi, dintre care 17 ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,84 milioane de lei pe an. La Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, reducerea ar viza 17 posturi, dintre care nouă ocupate, cu economii anuale de 3,80 milioane de lei. La Clubul Sportiv Central „Dinamo”, toate cele opt posturi vizate sunt ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,25 milioane de lei pe an.

Nota informativă mai estimează economii anuale de 5,32 milioane de lei la Cancelaria de Stat, unde sunt vizate nouă posturi vacante nebugetate, de 4,66 milioane de lei la Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu, unde ar fi eliminate 31 de posturi, și de 4,63 milioane de lei la Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare, unde sunt vizate 24 de posturi vacante bugetate. La Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului, eliminarea a 48 de posturi ar aduce economii de 3,77 milioane de lei pe an.

Cheltuielile aferente reducerilor de personal sunt estimate la aproape 7 milioane de lei. Suma include indemnizațiile, compensațiile și alte drepturi cuvenite angajaților afectați.